Ziua Europei a fost marcată sâmbătă, la Sfântu Gheorghe, printr-un festival-concurs de preparat kurtoskolacs, tradiţionalul colac secuiesc glazurat cu zahăr ars, eveniment la care au participat 13 echipe de cofetari şi patiseri profesionişti şi amatori din judeţul Covasna.
Atracţia festivalului a fost „kurtos-ul fitness”, preparat de echipa ‘„Îngerii păzitori”, care a fost copt pe un rotisor cu jar montat pe o bicicletă şi activat prin pedalare.
‘„Se numeşte fitness pentru că trebuie să dai din pedale 12 minute ca să se coacă preparatul. Ni s-a spus că trebuie să aducem ceva pe care să coacem kurtos-ul, iar colegul meu, Szabo Mihaly, a venit cu această idee. A decis să taie o bicicletă şi să monteze în partea din faţă un fel de cuptor cu jar. (…) Nu am vrut să folosim energie electrică pentru a învârti rotisorul, aşa că dăm la pedale şi putem coace trei colaci deodată. Am pus două rânduri de pedale, asta pentru ca să putem umbla cu bicicleta şi prin oraş. Deci, un rând de pedale pentru deplasare şi un rând pentru activarea rotisorului”, a declarat, pentru AGERPRES, Lorincz Lehel, unul dintre membrii echipei.
„Îngerii păzitori”, care şi-au ales această denumire pentru că lucrează în domeniul asigurărilor, au preparat colacii după o reţetă foarte, foarte veche, găsită pe internet.
„Reţeta e din jurul anilor 1700, nu are zahăr, pentru că pe vremea aceea nu era zahăr, iar noi o să punem magiun de prune făcut la ceaun. (…) Nu vrem neapărat să câştigăm concursul, dar am ţinut foarte mult să venim cu o reţetă tradiţională, foarte veche, pe care am şi expus-o aici să o vadă toată lumea. (…) Se iau cinci ouă de casă, un castron cu lapte la temperatura camerei, se pun o lingură de smântână, o linguriţă de drojdie, un pic de unt mai gras, amestecăm. Punem făina şi frământăm până obţinem un aluat care să nu se lipească, după care înfăşurăm pe un cilindru de lemn şi îl punem la copt pe jarul încins. (…) Colacul nostru nu o să fie frumos, profesioniştii îl fac de parcă ar fi tras la strung, dar noi suntem începători”, a mai spus Lorincz Lehel.
Coechipierul său David Attila afirmă că istoria kurtos-ului este foarte veche şi că ar avea originea în Grecia antică, dar prima atestare documentară în Europa datează din anul 1450.
Data este confirmată şi de reprezentantul Asociaţiei pentru Dezvoltarea Turismului din judeţul Covasna, Albert Zoltan, care ştie şi o legendă locală legată de acest preparat. ”Se spune că povestea kurtos-ului a pornit pe vremea când tătarii au invadat Transilvania, iar oamenii s-au refugiat în peşteri. Tătarii au aşteptat ştiind că aceştia vor ieşi atunci când hrana li se va termina, dar cei din peşteră au făcut din ce mai aveau un fel de cozonac pe băţ pe care l-au pus afară pentru păsări, dorind să arate astfel că mai au încă destulă mâncare. Tătarii au zis că nu are rost să aştepte şi au plecat. Asta ar fi pe scurt povestea”, a declarat Albert Zoltan.
„Kurtos” în limba maghiară înseamnă burlan sau horn şi este evident că denumirea provine de la asemănarea cu aceste obiecte. Tradiţionalul colac nu lipseşte de pe mesele secuilor în zilele de sărbătoare, iar mulţi oameni din zonă îşi câştigă banii pentru traiul de zi cu zi din vânzarea acestui produs. Autorităţile covăsnene vor să transforme colacul secuiesc într-un ”ambasador al zonei”, aşa că au editat, sub egida Consiliului Judeţean Covasna, pliante în 15 limbi cu o prezentare a istoricului şi modului de preparare a acestuia.
Câţiva dintre participanţii la festival au adus şi câteva produse din Europa înrudite cu kurtos-ul, cum ar fi „Prugeltorte”, o prăjitură comună în Austria, în special în satele tiroleze, sau „Spettekaka” din sudul Suediei. „Prugeltorte” se prepară dintr-un aluat asemănător kurtos-ului, dar mai vâscos, care este turnat pe rotisor în straturi succesive şi se coace încet, încet până capătă dimensiunea dorită. ”Spettekaka” este o prăjitură în formă cilindrică, învelită în mai multe straturi cu fire subţiri din aluat moale. Are o structură poroasă, destul de uscată şi se serveşte de obicei cu glazură de zahăr.
Printre membrii juriului care au avut misiunea de a desemna cele mai reuşite preparate s-a numărat şi cofetarul Farkas Ferenc din Sfântu Gheorghe, cel care la Expoziţia Internaţională GastroPan de la Târgu Mureş din luna martie a câştigat pentru al treilea an consecutiv premiul I la concursul de creaţie artistică din aluat de panificaţie, cu o reproducere în miniatură a castelului Peleş din Sinaia. La desemnarea câştigătorilor festivalului de la Sfântu Gheorghe, juriul a ţinut seama nu doar de gustul şi aspectul preparatelor, ci şi de igiena, îmbrăcămintea şi atmosfera de lucru a fiecărei echipe, precum şi de felul în care au aranjat mesele. Valoarea totală a premiilor concursului a fost de aproximativ 4.000 de lei şi au constat în aparate de copt kurtos pe cărbune.
Festivalul a avut loc în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, în vecinătatea pieţei în care, în ianuarie 2007, aproape toată suflarea oraşului sărbătoarea cu şampanie, steaguri, confetti, jocuri de lumini, artificii, muzică, dans şi mult entuziasm intrarea în Uniunea Europeană.
„Îmi aduc aminte că eram aici, la câţiva paşi, era noaptea de Revelion, foarte, foarte multă lume în jur. (…) Îmi aduc aminte că aşteptările erau mari, speram că o să o ducem ceva mai bine. (…) Sigur că nu toate aşteptările au fost împlinite, dar cu siguranţă a fost unul dintre paşii decisivi pe care ţara noastră i-a făcut. Sunt foarte încântat că suntem în Uniunea Europeană, mai ales în perspectiva în care vedem ce se întâmplă cu un stat vecin cu noi care nu este în Uniunea Europeană, cum este Ucraina, şi acesta cred că ar trebui să fie argumentul decisiv pentru oricine are o îndoială că ar merita sau nu să facem parte din Uniunea Europeană”, a spus consilierul local Mădălin Guruianu, unul dintre participanţii la festival, alături de echipa Asociaţiei de tineret „Ecou” din Sfântu Gheorghe.
„Intrarea în Uniunea Europeană s-a produs cam la trei ani după ce eu am terminat o facultate de profil (…) şi în facultate se tot vorbea despre această minune a integrării în spaţiul european, care mi se părea atunci greu de atins, era aşa un fel de absolut pe care parcă nu-l puteai atinge. Când s-a produs în sfârşit aderarea am fost foarte fericită şi (…) m-am umplut de speranţă că lucrurile se vor schimba mult în bine, pentru că fusesem mult timp în contact cu tot felul de teorii despre unitate în diversitate şi diversitate în unitate, despre cum tot binele naţiunii vine dinspre Occident. Nu pot să spun acum, la mai mulţi ani de la integrare, că sunt dezamăgită, dar pot să spun că procesul este încă în curs, că mai avem până să fim pe deplin o ţară europeană, dar eu am un fel optimist de a fi şi mă gândesc că se vor vedea şi rezultatele integrării. Mai contează şi nivelul de la care porneşti, iar noi am pornit de la un nivel sub zero şi atunci este destul de greu să atingi standardele impuse”, a declarat jurnalista Mirela Cara.
. .
„Visele erau mari, mai mari decât realităţile care ne-au întâmpinat. Noi am sperat de la Uniunea Europeană că o să fie mai receptivă la doleanţele minorităţilor naţionale, în speţă la cele ale minorităţii maghiare. (…) Nu asta ne-a întâmpinat, însă noi suntem optimişti. Desigur sunt avantaje, nu zic nu, avantaje economice sunt, şi mă refer la faptul că putem atrage mai multe fonduri din sistemul european. (…) Am ales să marcăm Ziua Europei printr-un festival al kurtos-ului pentru că am dorit să arătăm Europei ceva specific zonei noastre, nimeni nu poate să nege că acesta este un produs tradiţional al nostru, iar numele lui nici nu se poate traduce în altă limbă. (…) În plus am aflat că kurtos-ul are cel puţin nouă verişori în Europa, în Germania, Suedia, Slovacia, Cehia, dar şi în alte ţări, deci avem grade de rudenie destul de mari, avem legături în toată Europa”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor.
Festivalul a fost organizat cu sprijinul Centrului de Informare Europe Direct, prezent cu un stand la care au fost oferite informaţii despre Uniunea Europeană şi drepturile cetăţenilor europeni, precum şi despre tradiţionalul colac secuiesc.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
