Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1936. Primarul aprobă cererea privind deschiderea Şcolii de dans, de către Ronay Iosif, profesor de dans. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 821/1936)
1936. Primăriei Sf. Gheorghe aprobă achiziţionarea a 100 insigne „Glonţul Românesc”, la cererea Asociaţiei „Făuritorii României Mari”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 831/1936)
1936. Sunt înregistrate nota telefonică şi publicaţia referitoare la participarea tinerilor premilitari la serbările de la Blaj, din 19-20 septembrie 1936. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 838/1936)
1936. . . Prefectura jud. Treiscaune comunică Ordinul Ministrului de Interne referitor la soluţionarea în termen a ordinelor şi dispoziţiilor superioare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 839/1936)
1936. Sunt înregistrate circularele referitoare la furturile şi stricăciunile cauzate liniilor telefonice. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 843/1936)
1936. Primăria primește oferta pentru achziţionarea broşurii „Legea Numelui”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 848/1936)
1936. Soţia lui Nagy Ştefan solicită brevet pentru exercitarea meseriei de birjar. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 849/1936)
1936. Este înregistrată corespondenţa referitoare la numirea ca paznic de vânătoare onorific a Lt. Eugen Citirigă. „Foia de jurământ” are următorul conținut: „Jur în numele lui Dumnezeu, pe onoare şi conştiinţă, că voi păzi cu cea mai mare grijă şi sârguinţă, potrivit legii, toate drepturile de vânătoare a căror pază îmi sunt încredinţate; că voi păzi, urmări şi arăta pe cei care vor încerca să calce sau vor fi călcat aceste drepturi. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 859/1936)
1936. Aurel Novacu solicită acordarea sălii festive, pentru organizarea, cu echipele sportive, a unei petreceri de toamnă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 862/1936)
1936. Primăria primește lista electorală (tabel nominal) cu membrii Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov, pe 1936. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 872/1936)
1936. În invitaţia pentru spectacolul „Povestea soldatului de la Mărăşeşti”, de la Arenele Romane din Bucureşti, din data de 10 iulie 1936 se menționează: „Acest grandios spectacol înfăţişează cea mai monumentală înscenare în aer liber care s-a montat vreodată în Ţara Românescă… Spectacolul organizat de Societatea „Frontul Mărăşeşti” reprezintă reconstituirea istorică a luptelor de la Mărăşeşti. Primăria acordă suma de 1 000 lei, costul invitaţiei.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 907/1936)
1936. Ptotopopiatul Ortodox cere sprijinul Primăriei pentru achitărea taxelor bisericeşti de către funcţionarii, membrii parohiei ortodoxe române. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 909/1936)
1936. Primarul aprobă decizia privind achitarea unei contribuţii pentru ridicarea monumentului lui I.C. Brătianu, în Bucureşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 918/1936)
1936. Este înregistrată corespondenţa şi „tabloul” despre cei nouă bijutieri şi ceasornicari din localitatea Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 919/1936)
1936. Ioan Găitănaru cere subvenţie pentru prezentarea filmului Fecioara de la Jiu Ecaterina Teodoroiu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 945/1936)
1936. Este înregistrată corespondenţa privind soluţionarea cererii de schimbare a confesiunii numitei Nagy Vilma Elisabeta. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 961/1936)
1936. Tipografia „Jokai” solicită certificat despre activitatea neîntreruptă a tipografiei, din data de 24 noiembrie 1882. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1017/1936)
1936. Primarul primește invitaţia pentru participarea la Te-demul din 29 octombrie 1936, cu ocazia zilei de naştere a Reginei Maria. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1031/1936)
1936. Redl Iosif, în numele unui grup de funcţionari particulari din industrii petrolifere, solicită informaţii referitoare la construirea de vile, în Şugaş-Băi. În răspunsul său, Primăria îl informează că planul de parcelare este în curs de executare şi, „imediat ce va fi gata aprobat de cei în drept, va începe vânzarea parcelelor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1053/1936)
1936. Este afișată circulara privind folosirea limbii române, în conversaţiile oficiale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1060/1936)
1936. Este afișată decizia de confiscare a autorizaţiei date numitei Elisabeta Csejdi, născută Kiss, pentru exercitarea activităţii de prezicătoare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1072/1936)
1936. Colonelul Herescu T., delegatul Ministerului de Interne, cere sala festivă pentru rularea filmului „Războiul viitor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1106/1936)
1936. Este afișată publicaţia privind bursele acordate pentru Şcoala de Agricultură de la Sânpetru, jud. Braşov. „Camerele de Agricultură ale jud. Braşov şi Treiscaune au hotărât să acorde şase burse de câte 5 000 de lei, tinerilor săteni din judeţul Treiscaune, care se vor înscrie la şcoala menţionată. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1116/1936)
1936. Este înregistrată corespondenţa privind situaţia monumentelor; informare referitoare la Monumentul Eroilor din cimitirul comun al oraşului Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1147/1936)
1936. Este publicată circulara privind confiscarea broşurii de propagandă stilistă intitualată „Vestirea Înalt Prea Sfinţiţilor Mitropoliţi ai Bisericii Ortodoxe”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1156/1936)
1936. Primăria primește oferta de cumpărare a broşurii „Minte sănătoasă şi corp sănătos”, de pr. Gheorghe Croitorul, confesorul Garnizoanei Brăila. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1175/1936)
1936. Sunt publicate invitaţia şi progamul vizitei la Sf. Gheorghe a Ministrului Muncii I. Nistor. La sala festivă a Prefecturii, ministrul a susţinut conferința „Străjeria şi idealul nostru naţional”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1176/1936)
1936. Este înregistrată corespondenţa privind adresele hotelurilor şi garajelor din Sf. Gheorghe. Din răspunsul primăriei rezultă că la acea dată, în oraşul Sf. Gheorghe, existau următoarele hoteluri: hotelul orăşenesc, din Piaţa Regina Maria, hotel Central din str. Averescu şi Hotel Teglaş, de lângă gara CFR. Nu existau amenajate garaje. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1185/1936)
1936. În afişul manifestării organizate cu ocazia zilei de 1 Decembrie 1936 se spune: „Fraţi Români! În aceste momente, când de pretutindeni se aud cuvinte duşmănoase, care încearcă să ne conteste drepturile noastre eterne asupra graniţelor însemnate pe harta Europei cu adânci dâre de sânge, în aceste clipe când voci de renegare se aud chiar de la fraţi de sânge, care alături de noi au luptat, nu de mult, în numele principiului naţionalităţilor, ca să dărâme acel anacronism istoric, care-şi trăia viaţa din împilarea popoarelor din Europa Centrală, se cade ca în ziua de 1 Decembrie, ziua unirii cu patria mamă a Ardealului cel râvnit de duşmani, să veniţi cu toţii la MAREA ÎNTRUNIRE DE PROTESTARE ce va avea loc în sala teatrului orăşenesc, orele 10 a.m. pentru ca glasul nostru al tuturor să capete răsunetul adânc şi puternic al unui popor ce nu înţelege să se lase a fi jefuit pe pâmântul pe care a robit secole, altă dată, a unui popor care a supraveţuit tuturor împilărilor şi tuturor sugrumărilor de conştiinţă şi care singur, prin vitalitatea moştenită de la strămoşii lui şi prin vitejia sa neclintită, a ştiut să desăvârşească unitatea etnică, pe care nicio încercare nu i-o va putea sfărma.
Fraţi Români, În această zi când popoarele prietene îşi trimit solii lor, ca să ne aducă omagii şi afirmări de solidaritate în lupta în care suntem angajaţi, se cuvine ca, cu toţii, în frăţie deplină, să dăm imaginea unui popor „UNIT ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI”, a unui popor încrezător în destinele sale şi pe care nici ameninţările verbale, nici furtuunile vieţii nu-l vor clini din loc!
Fraţi Români, prezenţa voastră a tuturor la această manifestare naţională, este o sfântă datorie pe care veţi şti, desigur, a o îndeplini cu acea evlavie ce o pretinde preamărirea eroilor, care au creat România Mare.Veniţi cu toţii să jurăm, că vom şti să apărăm cu jertfa vieţii noastre!
Comitetul Ligii Antirevizioniste – Comitetul Astrei, Sf. Gheorghe”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1223/1936)
1936. Este înregistrată corespondenţa în legătură cu programul de la radio „Provinciile vorbesc” Emisiunile de la Societatea Română de Radiodifuziune, pe această temă, aveau rostul „să pună ţara în contact cu ambianţa fiecărei provincii, cu viaţa şi cu spiritul ei, cu munca de ieri şi cu truda de azi. Ţara o iubim cu atât mai mult cu cât o cunoştem mai bine. Emisiunile, de două ore, cuprindeau date cu privire la: trecutul oraşului şi ţinutului; figuri mai din trecut, figuri active de azi; descrierea pitorească a oraşului şi ţinutului, însoţită de sonorizări; viaţa etnică tot cu sonorizări; organizaţiile de masă, sociale, culturale, militare etc; creaţii materiale, creaţii spirituale”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1229/1936)
1936. Este publicat programul vizitei episcopului I.Vasarhelyi, la parohiile reformate din Ghidfalău şi Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1259/1936)
1936. Este publicată circulara privind „interzicerea fotografierii ambulante pe străzi.” „Avem onoarea a Vă face cunoscut că fotografierea ambulantă pe străzi este interzisă. În locurile fixate prin autorizaţiile date de autorităţile în drep, au voie a lucra, cu orice fel de aparate, numai fotografii care au carte de capacitate, sau certificat de absolvire a şcoalei de fotografi”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1268/1936)
1936. Prefectura difuzează circulara privind obligarea autorităţilor administrative de a sprijini ocoalele silvice în acţiunea de ameliorare şi înpădurire a terenurilor degradate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1269/1936)
1936. Primarul aprobă devizul, caietul de sarcini şi contractul încheiate între Primăria oraşului şi firma lui Pop Lehel, privind furnizarea şi amenajarea cu plăci de beton a aleilor din parcul oraşului.
30 decembrie 1936. Primarul primește invitaţia Camerei de Agricultură pentru a participa la adunarea generală de pe data de 30.XII.1936. Preşedinte pr. Aurel Nistor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1292/1936)
1936. Prefectura difuzează circulara privind comunicarea numărului funcţionarilor care, înainte de Unirea de la 1 decembrie 1918, au fost învăţători şi preoţi, în vederea decorării lor.
1936. Este publicat Ordinul Prefecturi, cu privire la prezentarea funcţionarilor Primăriei, pentru susţinerea examenului de cunoştere a limbii române. Este vorba de cei 16 funcţionari care, în anul 1934, nu au obţinut minimum nota şase. Certificatul de cunoştere a limbii române fiindu-le necesar şi pentru complectarea dosarului de pensie. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1300/1936)
1936. Primăria primește oferta achiziţionării publicaţiei „Calendarul Funcţionarilor Administrativi” editat de revista „Ardealul Admninistrativ”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1317/1936)
1936. Camera de muncă Sf. Gheorghe – mai precis Oficiul Sf. Gheorghe al Camerei de muncă Braşov (în circumscripţia căreia era înscris, pe lângă judeţele Braşov, Făgăraş, Ciuc, Odorhei şi judeţul Trei Scaune, actualul judeţ Covasna) – a fost înfiinţată în anul 1936. Oficiul Camerei de muncă Sf.Gheorghe a funcţionat între anii 1936-septembrie 1940 şi 1 aprilie 1945- 1949. Oficiile de asigurări sociale Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc au funcţionat ca instituţii publice care aveau drept scop administrarea asigurării în caz de boală, maternitate şi deces a membrilor. Înfiinţate în baza prevederilor legilor privind asigurările sociale din 18 octombrie 1932 şi 8 aprilie 1933, Oficiile de asigurări sociale din Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc şi-au desfăşurat activitatea până la 31 decembrie 1948 când potrivit legii pentru organizarea asigurărilor sociale de stat, atribuţiile lor au trecut asupra organelor sindicale. (Îndrurmător Arhivistic, p. 120 şi 124, verso).
1936. Aflată permanent printre priorităţile Asociaţiunii ASTRA, problema culturii româneşti din „secuime” era atent urmărită şi sprijinită. Conducerea ASTRA a delegat, la începutul anului 1936, pe N. Căliman, preşedintele Despărţământului Braşov „să cerceteze Despărţământul Treiscaune în vederea unei coordonări a tuturor iniţiativelor răsleţe care pornesc din acelaşi imbold şi anume, de a vedea că mişcarea naţională şi culturală ce se desfăşoară în cadrul ASTREI, Despărţământul Treiscaune să capete un ritm mai vioi şi o îndrumare mai sigură spre realizarea postulatelor care formează preocupările de căpetenie ale tuturor bunilor români. (Pamfil Matei, ASTRA – Asociaţiunea transilvană pentru literatura română şi cultura poporului român, 1861-1950, Cluj-Napoca, 1986, p. 98)
1936. Cererea de înmatriculare a firmei la Registrul Comerţului are următorul conținut: „Subsemnata Elena I. Colan, domiciliată în Sf.Gheorghe, str.Ştefan cel Mare nr.45, cer înmatricularea în registrul comerţului, cu următoarele menţiuni: Numele comercial (firma): Elena I. Colan; obiectul: restaurant, pe cont propriu în mic. Din actele anexate rezultă că: „ Dna Elena I. Colan, născută Axente, este înscrisă la poz. 286 în registrul de naţionalitate al oraşului Sf. Gheorghe”; că „posedă autorizaţie de funcţionare de la Consiliul de Igienă a Jud. Treiscaune”; că a „plătit taxa legală de înmatriculare a firmei”; că era „căsătorită, fără act dotal, averea fiind pe numele comerciantei şi a soţului”. (Arhivele Naţionale Covasna, Fond Camera de Comerţ şi Industrie Târgul-Mureş, Dos. 1131.) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
