Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2014-2020, care trebuia să demareze la începutul acestui an, îi ţine în loc pe fermierii care îşi doresc să realizeze ceva pe pământurile fertile ale ţării.

Potrivit directorului Direcţiei Agricole (D.A.) Covasna, lansarea noului PNDR întâmpină dificultăţi chiar de la sursă: „Problemele sunt pe partea administrativă. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală întârzie destul de mult de la Bruxelles, de aceea şi foarte multe decizii interne întârzie. Sunt 108 dosare de dezvoltare rurală depuse din cele 28 de ţări membre, şi sunt mai mulţi factori. Sunt obiecţii ale comisei şi nici nu ne-am gândit că procesul de aprobare a Programului de Dezvoltare Rurală o să fie aşa lung. Anul 2014 a fost considerat an de tranziţie între cele două cicluri de politici agricole comune, dar de la începutul anului 2015 ar fi trebuit să avem PNDR-ul aprobat”, a spus Konczei Csaba.

Aşa cum este de aşteptat, întârzierea lansării noului PNDR atrage după sine anumite consecinţe, printre care aglomerarea funcţionarilor de la APIA care se ocupă cu înregistrarea şi prelucrarea dosarelor sau întârzierea lansării unor  măsuri. Totodată, atât funcţionarii cât şi fermierii se lovesc de lucruri aparent mărunte, când vine vorba de acte şi înscrisuri care contribuie la întârzierea aplicării legislaţiei. „Suntem într-o fază destul de târzie. Una dintre consecinţe este că celelalte măsuri care ar fi trebuit pornite, în afară de cele două, nu pot demara. Procedura de depunere a cererilor se schimbă, deoarece s-a finalizat legislaţia păşunilor care presupune întocmirea pentru fiecare păşune a unui amenajament pastoral pe care toţi fermierii care păşunează trebuie să îl respecte. Amenajamentele trebuie să fie întocmite urgent, şi trebuie să fie parte integrantă din contractele de concesiune a păşunilor, iar în momentul actual păşunile ar trebui să intre în procesul de arendare. Neavând amenajamente pastorale nu ştim ce să facem, pentru că timpul e foarte scurt şi toate amenajamentele pastorale presupun multă muncă”,  a arătat Konczei Csaba. De asemenea, un alt hop pe care fermierii şi funcţionarii trebuie să-l sară cu succes este întocmirea atestatelor şi carnetelor de comercializare conform legislaţiei în vigoare. Pe lângă faptul că perioada de valabilitate s-a modificat  de la 4 semestre (din iunie anul curent,  până în iunie anul viitor), la an calendaristic, din cauza problematicii calculării impozitelor, fermierii sunt îngrădiţi de noul borderou care nu le permite înscrierea tuturor produselor pe care doresc să le comercializeze, dacă numărul acestora depăşeşte 10. „Pe an calendaristic, un producător poate să aibă produse de anul trecut şi nu ştim cum să împărţim, nu ştiu cei de la primărie cum să scrie. De exemplu, anul trecut, fermierul a produs porumb pe un hectar. El acum vrea să vândă porumbul pe care îl are de anul trecut, îl înscrie în caietul de vânzări, dar în toamnă nu mai are porumb pe acelaşi hectar ci cultivă altceva, şi atunci e o problemă. Sau, dacă un ţăran are 15 feluri de produse într-un an, cu care vrea să meargă la piaţă, nu are unde să le scrie, pentru că nu sunt destule rubrici. Sunt foarte multe probleme administrative. E o bulversare a procedurilor obişnuite, dar încetul cu încetul lucrăm şi le punem la punct”, a concluzionat directorul Direcției Agricole Covasna.

Totuşi, există şi o veste bună, aşa cum a explicat şi Konczei Csaba. În luna aprilie vor porni două măsuri pe care fermierii îşi pot depune dosarele, şi anume măsura 4.1 Modernizarea instalaţiilor agricole investiţii în exploatări agricole şi măsura 6.1 Instalarea tinerilor fermieri.
Pentru perioada 2014-2020, fermierii vor vea la dispoziţie 14 măsuri de dezvoltare rurală, cu finanţare totală de 9,363 miliarde de euro, adică 8,015 miliarde din  Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Rurală  (FEADR) şi 1,347 miliarde  contribuție națională, astfel:

I. Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și infrastructură rurală

sM4. Investiții în active fizice:

sM 4.1 Investiţii în exploataţii agricole; sM 4.2 Investiţii pentru procesarea/marketingul produselor agricole; sM 4.3 Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi forestiere;

M6. Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor:

sM 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri; sM 6.2 Sprijin pentru înființarea de activităţi neagricole în zone rurale; sM 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici; sM 6.4 Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole; sM 6.5 Plăți pentru fermierii eligibili în cadrul schemei pentru micii fermieri care-și transferă definitiv exploatația altui fermier;

M7. Servicii de bază şi reînnoirea satelor în zonele rurale:

sM 7.2 Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mica; sM 7.6 Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural;

II. Măsuri de mediu și climă

M8 Investiții în dezvoltarea zonelor forestiere și ameliorarea viabilității pădurilor

sM 8.1 Împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite:

M10 Plăți pentru agro mediu și climă

sM 10.1 Plăţi de agro-mediu şi climă; sM 10.2 Conservarea resurselor genetice animale locale în pericol de abandon;

M11 Agricultură ecologică

sM 11.1 Sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică; sM 11.2 Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură;

M13 Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice

 sM 13.1 Plăți compensatorii în zona montană; sM 13.2 Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative; sM 13.3 Plăți compensatorii pentru zone care se confruntă cu constrângeri specific;

M15 Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor

sM 15.1 Plăți pentru angajamente de silvo-mediu

III. M 19 – LEADER

sM 19.1 Sprijin pregătitor; sM 19.2 Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală;  sM 19.3 Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală;  sM 19.4 Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare;

IV. Subprogram dedicat sectorului pomicol

M 4a Investiții în active fizice (sM 4.1 a Investiţii în exploataţii agricole, sM 4.2 a Investiţii în procesarea și marketingul produselor agricole); M16 a – Cooperare;  M 9 – Grupuri de producători;

V. Măsuri suport

M1 Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare

sM 1.1Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competenţe; sM 1.2 Sprijin pentru activităţi demonstrative şi de informare;

M2 Servicii de consiliere;

M16 Cooperare;

M17 Gestionarea riscurilor; M20 Asistență tehnică, inclusiv Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală;

Sursă preluare măsuri: www.fonduri-ue.ro

. . Maricela Dan

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail