Locuitorii judeţului Covasna se pot adăposti în cazul unui atac aerian sau a unui război, în cele 24 de adăposturi civile care au fost construite la subsolurile blocurilor. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Covasna, adăposturile nu sunt în cea mai bună formă, însă pot fi folosite în caz de nevoie.
Adăposturile de protecție civilă publice se află în administrarea Consiliului Local din fiecare localitate, existând 20 în Sfântu Gheorghe, unul în Târgu Secuiesc, două la Baraolt şi unul la Întorsura Buzăului. Din cauza gazelor din sol, oraşul Covasna nu are niciun adăpost civil.
Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Covasna, la Sfântu Gheorghe avem 20 de adăposturi publice de protecţie civilă care pot adăposti aproximativ 2.600 de oameni în condiţiile legii, în care un om are la dispoziţie un spaţiu de 1 m pătrat, şi care sunt la subsolul unor blocuri. Ele sunt prevăzute cu o uşă metalică etanşă, unele dintre acestea având sistem de filtroventilaţie al aerului, sunt racordate la sistemul electric şi au sistem sanitar. Totodată, adăposturile pot fi folosite pe timp de pace şi cu alte scopuri, cu avizul ISU Covasna şi al primăriei din oraşul respectiv, deservind ca beci de depozitat bunuri. Totuşi, este important de ştiut că potrivit legii, locatarii care au ocupat un astfel de adăpost şi care au depozitat în el bunuri, în caz de urgenţă trebuie să elibereze spaţiul în 24 de ore de la anunţare pentru a putea servi scopului principal pentru care a fost construit.
„Cel mai important adăpost şi cel mai nou este la staţia CFR, unde intră aproximativ 200 de persoane şi este dotat cu filtre de ventilaţie a aerului, grup sanitar şi tot ce ţine de partea electrică. Mai avem pe strada Vasile Goldiş două adăposturi la blocul 23 şi la blocul 24. Alte adăposturi publice de protecție civilă se găsesc pe strada Stadionului la blocurile ANL, aici fiind mai multe, pentru că fiecare scară are câte un adăpost. Mai sunt adăposturi pe strada Nuferilor la numărul 14 şi numprul 16, şi pe strada Nicolae Colan, de-asemenea la blocurile ANL. La Târgu Secuiesc este un adăpost sub Casa de Cultură, care poată adăposti un număr de 1000 de persoane aproximativ. La Întorsura Buzăului avem un adăpost de protecție civilă la un bloc, unde intră aproximativ 200 de persoane. La Baraolt avem două adăposturi unde încap aproximativ 100 de persoane, iar în Covasna nu avem niciun adăpost civil pentru că solul din cauza emanaţiilor de gaze nu permite acest lucru. Tot în această zonă este tunelul CFR din zona Teliu-Întorsura Buzăului, unde intră destul de multe persoane, având în vedere că se atribuie 1 m pătrat pentru fiecare”, a spus Marius Tolvaj.
Adăposturile nu sunt în cea mai bună formă, dar pot fi folosite în caz de necesitate
. . Toate adăposturile de protecție civilă publice sunt marcate cu semnul protecţiei civile: triunghiul albastru în chenar portocaliu. Conform legislaţiei în vigoare, autorităţile locale sunt obligate să întreţină aceste adăposturi pe timp de pace şi să le doteze în caz de nevoie.
Potrivit ISU Covasna, în urma controalelor anuale efectuate s-a descoperit că starea în care se află adăposturile din judeţ nu este cea mai bună: „Sunt probleme cu aceste adăposturi. Din controalele care s-au efectuat la aceste blocuri, mai ales la cele din Simeria, sistemele de filtroventilaţie sunt în stare de degradare. Singura parte bună este că din punct de vedere electric, toate sunt funcţionale. Dar dotările sunt precare momentan. În afară de cel de la CFR care a fost recent renovat, restul sunt cu probleme.”
Contactat de către redacţia noastră, inspectorul pe problematici de protecţie civilă din cadru Primăriei Sfântu Gheorghe, domnul Laszlo Levente, a declarat că în funcţie de bugetul pe care instituţia îl va avea, adăposturile care necesită igienizare sau reparaţii vor intra în atenţia autorităţilor. „Au fost verificate în data de 17 februarie şi ceea ce pot să spun este că nu sunt nici perfecte, dar nici nu se poate spune că sunt într-o stare deplorabilă. Sunt folosibile, uscate, cel puţin cele care aparţin de Primăria Sfântu Gheorghe. Unul sau două dintre ele ar necesita un pic de igienizare, dar toate sunt folosibile. Anul trecut am făcut curentul electric, s-a reparat instalaţia la un adăpost. La blocurile ANL sunt destul de noi şi condiţiile sunt foarte bune. În funcţie de bugetul pe care o să-l avem o să facem zugrăveala efectivă la adăposturile respective”, a spus Laszlo Levente.
În mediul rural, oamenii se pot adăposti în beciurile şi pivniţele proprii. Potrivit informaţiilor oferite, aceste dependinţe din gospodăriile fiecăruia sunt clasificate ca şi adăposturi simple, care pot deservi ca adăpost în caz de nevoie. „Oriunde locuieşti poate au un beci, o pivniţă; acela este un adăpost simplu. Diferenţa dintre un adăpost simplu şi unul public, este că aceste adăposturi publice au o uşă metalică la intrare, care se închide etanş, şi sunt dotate cu sisteme de filtroventilaţie, grupuri sanitare, curent electric și au ieșire de salvare”, a mai spus Marius Tolvaj.
6 adăposturi speciale pentru Comitetele pentru Situaţii de Urgenţă şi adăposturi private
Pe lângă cele 24 de adăposturi civile existente, la nivelul judeţului mai avem 6 adăposturi speciale. Acestea sunt puncte de comandă pentru Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi pentru Comitetele Locale pentru Situaţii de Urgeţă din oraşele Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului şi Baraolt. În caz de situaţie excepţională acolo se întâlnesc cei din comitete şi se iau decizii. Din motive de securitate, locaţia acestora este secretă. De-asemenea, şi agenţii economici deţin astfel de buncăre unde se pot adăposti în caz de urgenţă. „Dacă raportăm numărul locuitorilor la situaţia totală, având în vedere acest tunel (n.red.- tunelul CFR din zona Teliu-Întorsura Buzăului), noi avem spaţiu mai mult decât populaţia. Pe lângă acestea mai există unele adăposturi private la operatori economici, unde au acces salariaţii, în caz de ceva”, a explicat purtătorul de cuvânt al ISU Covasna.
Nu se recomandă adăpostirea în caz de calamităţi naturale
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihai Viteazul” al județului Covasna nu recomandă adăpostirea în aceste subsoluri în caz de cutremur sau inundaţii, din cauza infiltraţiilor sau a riscului de a nu mai ieşi de sub dărâmături. „Aceste adăposturi au fost făcute şi pentru dezastre naturale, dar nu recomandăm la un cutremur ca oamenii să intre în subsol, pentru că este posibil să nu mi iasă de acolo dacă se probuşesşte peste ei, fiind blocurile destul de vechi. Sunt recomandate în caz de atacuri aeriene şi în caz de război, nu pentru alte tipuri de dezastre”, a mai spus Marius Tolvaj.
În prezent, fondul naţional de adăpostire totalizează peste 200.000 de spaţii, dintre care peste 11.000 au destinaţia de adăposturi de protecţie civilă, restul fiind spaţii care pot fi utilizate cu această destinaţie prin amenajare, în cel mai scurt timp de la producerea evenimentului excepţional care impune măsura de protecţie a populaţiei.
Maricela Dan
