. . Singurul tun din cele 64 turnate de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron, care s-a mai păstrat până în ziua de azi, va fi expus pe data de 15 martie a.c. în centrul municipiului Târgu Secuiesc, unde vor avea loc manifestările oficiale prilejuite de sărbătorirea Zilei maghiarilor de pretutindeni.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, care este şi liderul organizaţiei UDMR din judeţ, a declarat joi, pentru AGERPRES, că la aceste manifestări va lua parte şi o delegaţie din judeţul Heves din Ungaria, înfrăţit cu judeţul Covasna, care a contribuit printr-o donaţie la refacerea afetului tunului lui Gabor Aron.
„E singurul tun original al lui Gabor Aron care s-a mai păstrat, la care noi, comunitatea maghiară, ţinem foarte mult, pentru că este o relicvă istorică”, a declarat Tamas Sandor. El a mai spus că Gabor Aron, care s-a născut la Breţcu, în judeţul Covasna, este pentru maghiari un erou, aşa cum este Avram Iancu pentru români.
Tunul, turnat în anul 1848 în atelierul meşteşugarului Turoczy Mozes din Târgu Secuiesc, a fost confecţionat din clopotele unor biserici şi a fost găsit în august 1906 în partea veche a oraşului, cu ocazia unor construcţii efectuate în curtea Spitalului. Autentificarea lui s-a putut face pe baza tehnicii speciale de fabricare descrisă de artileriştii paşoptişti şi a fost confirmată de Ferenc Laszlo, fost custode al Muzeului Naţional Secuiesc.
Tunul, care are un calibru de 90 mm, o lungime de 156 cm şi aproximativ 370 kg, a fost adus la Sfântu Gheorghe în urmă cu cinci ani de la Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru a fi expus cu prilejul manifestărilor comemorative dedicate Revoluţiei de la 1848 şi Zilei maghiarimii.
În urma demersurilor făcute de liderii comunităţii maghiare, cu sprijinul liderului UDMR, Kelemen Hunor, fost ministru al Culturii, tunul a rămas la Sfântu Gheorghe şi a reintrat anul trecut în patrimoniul Muzeului Naţional Secuiesc. În schimbul acestuia, Muzeul Secuiesc din Sfântu Gheorghe a trebuit, conform legii, să cedeze alte exponate, respectiv 61 de monede romane republicane şi imperiale din tezaurul dacic de la Simeria, precum şi 12 obiecte aparţinând culturii Ariuşd, printre care mai multe unelte din silex, vase pictate şi figurine preistorice.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
