. .
Potrivit conducerii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Covasna, în cadrul Compartimentului de evaluare inițială, internare în regim de urgență, repatriere şi consiliere, au intrat aproximativ 105 de sesizări care privesc aproximativ 169 de copii, fiind verificaţi 147 de copii din existenței suspiciunii/ a riscului de a fi abuzați, neglijați sau exploatați.
Copii abuzaţi din punct de vedere fizic, psihic sau sexual, copii abandonaţi, neglijaţi sau exploataţi de către cei care ar trebui să le ofere protecţie şi iubire; 169 de vieţi greu încercate de soartă au ajuns în atenţia Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Covasna, în interminabila muncă de ocrotire a celor care reprezintă o parte din viitorul nostru.
În ultimii ani auzim la ştiri şi citim pe internet despre cazurile cutremurătoare ale orfanilor din anii 1990, care trăiu în condiţii mizere, bătuţi de către cei care ar fi trebuit să îi vegheze, copii raşi în cap, dezbracaţi şi aruncaţi într-o încăpere rece alături de alte zeci de copii speriaţi. După 25 de ani lucrurile au luat o întorsătură puţin mai bună pentru cei care nu au fost doriţi în sânul familiei biologice, sau cei care s-au trezit singuri pe lume, orfani de ambii părinţi. Totuşi, violenţa nu s-a dizolvat undeva pe drum. Fenomenul violenţei atinge cote alarmante în România secolului XXI, fiind în continuare o formă de educaţie a copiilor, atât în şcoli şi grădiniţe, instituţiii de ocrotire, cât şi acasă.
Potrivit UNICEF, la o greşeală a copilului, prima reacţie a 54% dintre părinţi este de a ridica vocea, iar 11% dintre părinţi pălmuiesc imediat copilul sau îl trag de păr. În acest sens UNICEF România a lansat o campanie împotriva violenţei verbale care doreşte să stopeze fenomenul violenţei verbale – cea mai răspândită formă de violenţă – care are efecte negative puternice asupra dezvoltării copiilor, inclusiv asupra dezvoltării creierului. Ma multe detalii despre campanie puteţi accesa aici: http://www.unicef.ro/opresteViolentaVerbala/
În România există Legea 25/2012 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, care se adresează acestei probleme. Definiția legală a violenței în familie, din articolul 2 al acestei legi este: „În sensul prezentei legi, violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. „Potrivit acestei legi, violenţa se împarte în mai multe categorii: violenţa verbală, psihologică, fizică, economică, socială sau spirituală.
Aşadar, pe lângă abuzurile fizice sau sexuale, cu care suntem „obişnuiţi”, violenţa are mai multe valenţe care lasă urme adânci în dezvoltarea psihologică, cognitivă şi emoţională a copilului.
„În aceste cazuri sunt incluși și acei copii ai căror părinți divorțează și instanța ne solicită efectuarea de evaluări psihologice. De asemenea ni se poate solicita de către instanță efectuarea de evaluări pentru stabilirea domiciliului copiilor ai căror părinți sunt separați/divorțați, participare la procese de divorț pentru reprezentarea intereselor copiilor etc. În unele situații cazurile de divorț pot fi clasificate cazuri ANE (n.red.- abuz, neglijare, exploatare) pentru că minorii sunt afectați emoțional și psihic. Poliția, la rândul ei, ne poate solicita efectuarea de evaluări psiho-sociale sau participare la audierea minorilor care nu sunt însoțiți de părinții lor etc. Potrivit statisticilor interne au existat 45 de asemenea cazuri”, a explicat directorul general adjunct al DGASPC Covasna, Szász Katalin Melinda
O altă categorie însemnantă din registrele DGASPC Covasna o reprezintă cazurile de neglijare a copiilor. În cele mai multe situaţii, copiii sunt neglijaţi, nesupreavegheaţi şi neîngrijiţi corespunzător. Anul trecut, 47 de cazri au intrat în statistica Direcţiei, la această categorie. „În soluționarea acestor cazuri, spețele cele mai dificile sunt cele în care după o evaluare inițială considerăm că, din anumite cauze – starea locativă nepotrivită, în special în timpul iernii când sunt geruri aspre, starea psihică a mamei etc. – un copil nu poate fi lăsat în grija părinților, iar părinții nu realizează pericolul și nu-și dau consimțământul pentru plasarea copilului la un asistent maternal profesionist. În aceste situații, conform legislației, trebuie să ne adresăm tribunalului, care recunoscând starea de pericol și de urgență a cazului, poate aproba pe cale de ordonanță președințială, separarea copilului de părinți și instituirea măsurii de protecție”, a explicat Director general adjunct al DGASPC Covasna, Szász Katalin Melinda.
Restul cazurilor, care apar cu o frecvență mai redusă, sunt cele de abuz fizic, fiind înregistrate 24 de cazuri anul trecut, 2 cazuri de abuz sexual, fără a lua în calcul cazurile mamelor minore, 5 cazuri de conflicte intrafamiliale, 14 cazuri de minori cu comportament deviant (abandon școlar, consum de substanțe etc.), 4 „răpiri” de fete, 4 cazuri de trafic şi 2 cazuri de repatrieri din alte țări.
105 mame minore au dat naştere unor copii, anul trecut
În anul 2014, numărul mamelor de până în 18 ani, care au dat naştere unor copii, a fost de 105. La rândul lor – aşa cum probabil „tradiţia” le-a dictat – 36 dintre acestea şi-au abandonat copiii în spital, înainte ca legătura dintre cei doi să se înfiripe, aşa cum natura a lăsat firesc. După strădaniile angajaţilor Direcţiei, doar pentru 12 copilaşi s-a reuşit reîntregirea cu familia biologică, ceilalţi fiind instituționalizați prin plasament la asistent maternal profesionist și la centre rezidențiale. Potrivit conducerii DGASPC Covasna, cei 36 de copilaşi părăsiţi în spitale reprezintă tot cazuri de neglijare, fiind totuşi cazuri contorizate separat, din motive evidente.
„După identificarea, evaluarea și consilierea familiei/părintelui copilului, s-a reușit reintegrarea în familia biologică a 12 copii. Celelalte cazuri au fost soluționate astfel: 22 copii au fost instituționalizați prin plasament la asistent maternal profesionist (17) și la centre rezidențiale (5 copii plasați la Centrul Rezidențial pentru Copii cu Dizabilități Baraolt). Soluționarea restului cazurilor este în curs”, arată Szász Katalin Melinda
Copiii părăsiți în spitale sunt plasați la asistenți maternali profesioniști, de regulă. Legislația a fost modificată recent, ceea ce înseamnă că de la începutul anului 2015, este interzisă instituționalizarea copiilor sub vârsta de 3 ani în servicii rezidențiale şi nu 2 ani cum era până acum, făcând excepție cazurile care au au nevoie de îngrijire medicală.
”În ceea ce priveşte mamele minore, împotriva taților se întocmesc dosare de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, iar în urma cercetărilor se dispun soluţii legale, prin unităţile de Parchet competente. Referitor la prevenirea faptelor de acest gen, poliţiştii desfăşoară frecvent acţiuni în şcoli, prin care sunt vizate şi aceste aspecte referitoare la victimizarea minorilor, dar şi informarea acestora cu privire la drepturile pe care le au”, a declarat Nicoleta Marin, purtător de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Covasna.
Centrele de Primire în Regim de Urgenţă funcţionează la capacitate maximă, de cele mai multe ori
Ca servicii specializate, în cadrul DGASPC Covasna există două centre rezidențiale pentru protecția copiilor abuzați, neglijați, exploatați.
Potrivit conducerii DGASPC Covasna, Centrul de Primire în Regim de Urgență „Prinț și Cerșetor” din Sfântu Gheorghe are o capacitate de 15 locuri, dar din cauză că este singurul centru de acest gen din județ de multe ori funcționează peste capacitate. „Acest lucru îngreunează soluționarea cazurilor, precum și caracteristica centrului de a putea primi și găzdui copiii maltratați sau găsiți fără supraveghere la orice oră din zi”, a spus directorul general adjunct.
Un alt centru de Primire în Regim de Urgență pentru Victimele Violenței în Familie este destinat nu numai copiilor, ci și persoanelor adulte victime, locaţia acestuia fiind secretă. De obicei, beneficarii centrului sunt mame cu copiii lor abuzaţi de către soţul sau concubinul agresiv. De cele mai multe ori, femeile aleg să îndure o viaţă plină de agresivitate şi certuri în speranţa că „este ultima dată” şi că partenerul „nu va mai face niciodată”, găsindu-i fel de fel de scuze. Chiar dacă, pentru cele mai multe dintre ele, viaţa fără o stabilitate financiară, fără un acoperiş sigur deasupra capului şi fără garanţia unei mese calde nu poate fi concepută în minte, puterile de a trece peste violenţele din familie ajung la capăt, încercând să caute ajutor.
La adăpost, mamele abuzate, alături de copiii lor, pot sta pentru o perioadă de aproximativ 3 luni, timp în care acestea trebuie să se pună pe picioare şi să-şi găsească un loc de muncă, dacă nu au, şi o locuinţă.
Cazuile de abuz pot fi sesizate de către oricine. În judeţul Covasna se observă o implicare pozitivă a cetăţenilor
Cazurile de abuz sunt descoperite de către autorităţile competente cu ajutorul celorlalţi locuitori ai comunităţii. Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Covasna, „în situaţia în care minorii sunt victime ale unor infracţiuni, Poliţia ia măsuri fie ca urmare a sesizărilor primite din partea instituţiilor abilitate (Spital, DGASPC), fie în urma autosesizării, dar şi cetăţenii pot sesiza astfel de cazuri. În judeţul nostru nu au existat cazuri în care agresorul să riposteze şi să agreseze persoana care a sesizat existenţa unui abuz asupra unui minor. Cetăţenii pot sesiza faptele de acest gen fie apelând numărul unic de urgenţă 112, fie printr-o sesizare/plângere scrisă”, a declarat Nicoleta Marin.
Maricela Dan
