România este un model în privinţa protecţiei minorităţilor şi deţine o vastă colecţie de legi şi acte normative care reglementează drepturile minorităţilor naţionale, se arată în scrisoarea trimisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, organizatorilor conferinţei cu tema . . „Protecţia minorităţilor: practica din România, modele europene şi iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack”, desfăşurată ieri la Târgu Mureş.
„România este o ţară europeană, iar Europa nu reprezintă un concept cu enclave în care grupuri etnice se separă fizic de restul lumii. Acceptarea şi promovarea diversităţii reprezintă normalitatea europeană. Subliniez, în context, consecvenţa politicii României în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, aceasta rămânând fidelă dezideratului protejării şi promovării identităţii etnice, lingvistice, religioase, culturale a membrilor minorităţilor naţionale. Ţara noastră constituie un model în ceea ce priveşte protecţia minorităţilor şi avem o vastă colecţie de legi şi acte normative care reglementează drepturile minorităţilor naţionale şi cadrul de asigurare şi păstrare a identităţii lingvistice şi culturale a membrilor acestora”, a arătat Valeriu Zgonea, în scrisoarea prezentată în cadrul conferinţei de către deputatul Florin Buicu.
În document se arată că România a depus eforturi susţinute pentru crearea cadrului legislativ necesar transpunerii directivelor europene care constituie acquis-ul comunitar în domeniul prevenirii şi combaterii discriminării.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a subliniat că există structuri guvernamentale a căror activitatea vizează combaterea discriminării, există o Strategie Naţională bine consolidată în domeniu, iar legislaţia românească în domeniu este la nivelul oricărei legislaţii europene în materie.
„Aplicarea acestor prevederi legale, în litera şi spiritul lor, este urmărită cu stricteţe de autorităţile române şi reprezintă expresia angajamentului nostru ferm de a nu permite escaladarea manifestărilor de rasism, discriminare şi intoleranţă. România este una dintre ţările în care nu există reprezentanţi ai partidelor extremiste în Parlament, nu există mişcări extremiste care să reprezinte un pericol. Aş mai adăuga faptul că România nu a trimis la Bruxelles niciun eurodeputat aparţinând acestor curente extremiste”, a precizat Zgonea.
În scrisoare se mai arată că până de curând exista prejudecata că societatea românească nu este pregătită pentru un preşedinte de altă etnie decât cea română şi că „iată că s-a spulberat şi această prejudecată şi astăzi avem un preşedinte minoritar etnic şi religios, schimbând, cred eu, pentru totdeauna, paradigma României’.
„Tot ceea ce ne dorim este să construim împreună un viitor mai bun, într-o ţară europeană, şi să evităm toate greşelile trecutului comun. Maghiarii, nemţii, romii şi orice altă minoritate au posibilitatea în România să-şi afirme identitatea. Ţara noastră este, astăzi, un model regional recunoscut şi apreciat de diversitate culturală şi de integrare socială. Înainte de toate, România este patria tuturor cetăţenilor ei”, se mai arată în document.
Valeriu Zgonea a precizat că există, încă, şi unele asperităţi în relaţia dintre români şi maghiari, există şi prejudecăţi, dar în acelaşi timp „vedem cum s-a conturat un alt sistem de coordonate, într-o sferă a normalităţii”.
„În martie anul trecut, nu au răspuns provocărilor nici românii, nici maghiarii. Şi au existat provocări. Dar maghiarii au făcut un gest extraordinar şi au decis să defileze de ziua lor şi cu tricolorul românesc. A fost un moment simbolic şi dovada cea mai clară că relaţiile dintre români şi maghiari au evoluat foarte mult din 1990, când provocări similare au produs efecte extrem de grave. În acest sfert de veac, şi români, şi maghiari am ştiut, cu unele mici excepţii, să negociem conflictele şi interesele divergente într-un cadrul democratic, prin dialog. Am pus un accent deosebit pe recunoaşterea reciprocă de valori, pe cultivarea unui spirit de dialog, pe comunicare şi colaborare între diverse culturi existente în spaţiul în care trăim”, a mai arătat Valeriu Zgonea.
În cadrul conferinţei cu tema „Protecţia minorităţilor: practica din România, modele europene şi iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack”, vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a precizat că România deţine într-adevăr o legislaţie bună în privinţa drepturilor minorităţilor, însă „practica ne omoară’.
Borbely a precizat că România trebuia să prezinte raportul pe marginea aplicării Cartei Limbilor Regionale şi Minoritare de mai bine de un an, lucru pe care nu l-a făcut şi că din raportul paralel realizat de UDMR reiese că există cazuri la nivel local în care acest document internaţional nu este respectat.
AGERPRES
www.agerpres.ro
