Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1935. Primarul primește invitaţia de a participa la serbarea şi banchetul Asociaţiei Comercianţilor, manifestări organizate cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de activitate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1038/1935)
1935. Este publicată circulara Corpului Arhitecţilor din România referitoare la necesitatea executării lucrărilor de proiectare, numai de către arhitecţi calificaţi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1045/1935)
1935. Societatea comercială Vaccum oil Company, Depozitul Sf. Gheorghe, solicită mutarea stâlpilor de reclamă pe alt amplasament din oraş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1051/1935)
1935. În circulara privind înaintarea a două exemplare din toate tipăriturile la Academia Română se menționaeză: „Academia Română ne aduce la cunoştinţă că biblioteca sa de mai mult de o jumătate de veac strânge toate imprimatele executate în ţară, pentru a constitui arhiva tiparului românesc la îndemâna învăţaţilor români şi străini, care ne studiază neamul şi ţara în toate manifestările lor..” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1055/1935)
1935. Este publicată circulara privind obligaţia administraţiilor locale de sprijinire a turneelor oficiale ale teatrelor naţionale şi particulare din Bucureşti, Iaşi şi Cluj. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1056/1935 şi 1071/1935)
1935. Prefectura difuzează în teritoriu circulara privind Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie referitoare la îndepărtarea din serviciu a funcţionarilor care nu cunosc limba română. Pornind de la un caz concret al unui muncitor CFR, din Timişoara, care a contestat în justiţie decizia de disponibilizare, pentru necunoşterea limbii române, se înaintează precizările Înaltei Curţi de Casaţie… În proces s-a amintit principiul statornicit în art. 120 din Constituţie, potrivit căruia limba oficială a Statului este limba română. S-a susţinut că, astfel, condiţionarea cunoaşterii limbei române e esenţială şi decisivă, nu numai pentru funcţionarii noi din slujba statului dar şi pentru cei vechi, indiferent prin câte comisii şi câte examene vor fi trecut. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1060/1935)
1935. Tabel nominal cu angajaţii primăriei oraşului Sf. Gheorghe conţine 46 de nume, din care: 45 de bărbaţi şi o singură femie, 16 români şi 30 maghiari. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1062/1935)
1935. Este publicată circulară privind obligaţia de a asigura „numerotarea maşinilor agricole cu tracţiune mecanică” care circulă pe drumurile publice. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1075/1935)
1935. Potrivit prevederilor unui ordin al Ministrului de Interne, funcţionarii publici nu puteau să facă parte din consiliile de administraţie ale diferitelor societăţi. Dos. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1084/1935)
1935. Prin circulara „Societăţii Generale a Funcţionarilor Publici, privind acordarea unor ajutoare funcţonarilor… pentru Domnii membrii din provincie”, se aducea la cunoștința „domnilor membrii din provincie că am dat instrucţiuni comitetelor locale din fiecarea oraş -capitală de judeţ- să facă demersurile şi formele necesare pentru ca D-nii membrii să se poată aproviziona cu lemne şi mărfuri în rate, începând chiar din toamna acestui an”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1091/1935)
1935. Este publicat afișul referitoar la apariţia ziarului „Oituzul”- gazetă românească de informaţiuni scoasă în judeţul nostru de un grup de intelectuali români indiferent de opiniuni politice”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1100/1935)
1935. În ordinul Prefecturii, referitor la intonarea Imnului Regal se spune: „Pentru a introduce o uniformitate în cântarea Imnului Regal, în locul empirismului de până acum, care a ocazionat pe alocuri chiar şi conflicte cu autorităţile Statului, Ministerul Cultelor şi Artelor se simte îndemnat a vă comunica, că melodia Imnului Regal este una şi aceeaşi, cunoscută tuturor, care se găseşte intoate în şcolile primare pe tabelele intuitive editate, al marelui poet Vasile Alecsandri. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1117/1935)
1935. Biserica ortodoxă română din Sf. Gheorghe solicită sprijin pentru îngrijirea parcului din faţa bisericii şi ordonanţarea subvenţiei bugetare necesară pentru această lucrare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1119/1935)
1935. . . Primăria întocmește tabelul cu membrii I.O.V.R (Invalizi, Orfani şi Văduve de Război), cărora li s-au şters taxele de prestaţie. Din cele 64 de persoane menţionate, 40 „au fost rănite, sau sânt urmaşii celor care au murit pe fronturile din Rusia, iar 9 pe cele din Italia. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, Dos. 1134/1935)
1935. În circulara Prefecturii, privind organizarea sărbătoririi zilei de 1 Decembrie 1935 se menționează: „Ziua de 1 Decembrie 1935 va fi sărbătorită şi în acest an, ca şi în anii precedenţi, cu solemnitatea ce se cuvine aniversării zilei în care Ardealul şi Banatul au proclamat la Alba Iulia unirea lor cu vechiul Regat. În anul acesta toate serbările de 1 Decembrie vor trebui să aibă caracterul de protest împotriva tendinţelor revizioniste maghiare şi să se accentueze cu multă hotărâre deciziunea neclintită a populaţiei din Ardeal şi Banat de a nu ceda nicio brazdă din patrimoniul naţional, şi de a-l apăra la nevoie cu jertfa sângelui. Asociaţiunea „Astra” şi Liga Antirevizionistă Română, pentru a întări tot mai mult solidaritatea şi conştiinţa naţională şi pentru a ne manifesta faţă de duşmanii ţării noastre uniţi într-un singur şi puternic bloc naţional, au hotărât organizarea unor serbări antirevizioniste în toate comunele ţării”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1139/1935)
1935. Primăria primește oferta de abonare la ziarul „Progresul”, din Bucureşti,în care se spune: „De la 1 Noiembrie apare ziarul Le Progres (Progresul) pe care vi l-am trimis regulat şi Domniei Voastre. Acest ziar cultural, social şi economic, tipărit în limba franceză şi română în 10 000 de exemplare, e răspândit pretutindeni, atât în ţară cât şi în străinătate. Direcţiunea ziarului şi-a luat greaua dar nobila sarcină de-a strânge legăturile de prietenie între naţiuni şi de a lega alte noi prietenii, străduindu-se a face cunoscut cultura ţării, arta, literatura, industria casnică, industria naţională, comerţul românesc etc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1172/1935)
1935. Este publicată circulara Ministrului de Interne referitoare la interzicerea comerţului ambulant cu pietre preţioase şi obiecte de aur. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1178/1935)
1935. Bengeanu Nicolae solicită eliberarea unei autorizaţie pentru instalarea unei reclame luminoase pentru popularizarea filmelor prezentate în cinematogarful oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1193/1935)
1935. Consiliul Eparhial Ortodox Român, Cluj, oferă lucrarea „Statul Catolic Ardelean”, de Onisifor Ghibu. „De ani de zile se poartă aici în Cluj o luptă grea, pentru ca să cucerim din mâna papistaşilor maghiari biserica aflătoare în corpul palatului Univeristăţii, ca de aici înainte să servească drept lăcaş de închinare pentru fiii neamului nostru, iar imensele averi, care de drept sunt ale Statului român, dar de fapt sunt expoloatate de aşa numitul „stat catolic ardelean” exclusiv pentru continuarea cu strălucit rezultat a maghiarizării şi sub actuala blândă stăpânire românească – să fie preluate de către Statul român spre a fi întrebuinţate în folosul neamului.”. Nicolae Ivan, episcop. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1209/1935)
1935. Centrul de Instrucţie al Infanteriei cere trei copii de pe planul original al oraşului Sf. Gheorghe, menţionând că aceste documente le sunt necesare „pentru executarea ordinelor secrete superioare”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1222/1935)
1935. Circulara privind refuzarea tabloului „Minunea de la Maglavit” are următorul conținut: „Ministerul de Interne cu ordinul no… ne aduce la cunoştinţă, că după cum este informat – editura A. Popescu din Bucureşt i-a trimis cu ramburs comunelor câte un tablou intitulat „Minunea de la Maglavit”. Organele comunale neştiind ce conţine pachetul trimis, l-au ridicat în schimbul sumei de 40 de lei. Pentru ca autorităţile comunale să nu fie induse în eroare, vă rugăm să le puneţi în vedere să nu mai cumpere niciun fel de asemenea tablouri, Minsiterul neadmiţind asemenea cheltuieli inutile, iar orice ramburs ar primi să-l refuze categoric.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1226/1935)
1935. În scrisoarea ministrului Ion Ianculeţ se spune: „Vă rugăm să primiţi cele mai bune urări, totdeodată mulţumindu-vă pentru munca depusă în aceşti doi ani de colaborare comună. Vă rugăm să mergeţi mai departe cu înfăptuirile pe care populaţiunea şi Guvernul le aşteaptă de la D-voastră”. Ion Ianculeţ, ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1230/1935)
1935. Despre un „birou de studii şi documentare”, cu o valoare practică cu totul deosebită, este vorba şi în oferta de abonare la revista „Antrevizionismul”, transmisă Primăriei Sf. Gheorghe, în care, printre altele se spune: „Acţiunea revizioniştilor de la Budapesta ia forme tot mai serioase de luptă pentru dărâmarea tratatelor de pace. Aceste tratate, pentru noi românii, au consfinţit drepturi istorice, pe care le-am recucerit prin martiraj milenar şi prin enorme sacrificii de sânge. Am înfiinţat un revista „Birou de studii şi documentare” cu un bine organizat şi redactat organ de publicitate intitulat „Antirevizionismul” cu sediul în Bucureşti. În felul acesta şi după un program, care a întrunit aprobările celor mai eminente personalităţi ale vieţii noastre politice, am început o mare acţiune de luptă şi de combatere a revizionismului atât în ţară cât şi în străinătate.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos.486/1935, f. 1)
1935. La Congresul General al Organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Liberal, din septembrie 1935 (la care a participat şi ministrul cultelor şi artelor Alexandru Lapedatu, preşedintele organizaţiei, prof. dr. Ştefan Bogdan, reamintind „principiile de largă şi sinceră democraţie şi de naţionalism luminat” ce guvernau activitatea liberalilor români, referindu-se la realităţile din fostul judeţ Trei Scaune a declarat: „Indiferent de rasă, de religie şi de clasă, noi toţi românii şi secuii, suntem cetăţenii aceluiaşi stat unitar, cu drepturi şi datorii egale şi de toţi egali răsplătiţi… Vrem sau nu vrem, suntem condamnaţi să trăim aici împreună, români şi secui, încă multe secole şi fără o înţelegere şi fără concesiuni reciproce viaţa liniştită nu este posibilă”.
În raporturile sale cu concetăţenii secui şi maghiari, Valeriu Bidu făcea distincţie între „marea masă a acestui element paşnic şi muncitor” şi cei „câţiva conducători în slujba Budapestei, adepţi ai curentelor revizioniste”. O poziţie critică a adoptat Valeriu Bidu şi faţă de „politica de izolare”, promovată de conducerea locală a Partidului Maghiar, apreciind că „este o mare greşeală a susţine că un judeţ se poate menţine şi poate prospera fără a se încadra în ritmul general al statului şi fără a-şi însuşi tendinţele şi năzuinţele spre mai bine a acestuia”. (Ioan Lăcătuşu, „Personalităţi din Covasna şi Harghita, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1998, p. 23)
1935. Este publicată circulara Ministrului de Interne trasmisă primăriei Sf. Gheorghe, referitoare la interpelarea deputatului Virgil Solomon, referitoare la starea arhivelor din Transilvania şi Banat, în şedinţa Parlamentului din 7 martie 1935. Între altele, deputatul a pus următoarele întrebări:
- Are cunoştinţă Onor Guvernul în ce hal se găsesc Arhivele Statului din Cluj?
- Se ştie oare că în lipsă de local nici acum, după 16 ani de la unire, arhivele judeţelor din Ardeal şi Banat n-au putut fi transportate la Cluj? Că din 23 arhive judeţene şi 64 arhive orăşeneşti, numai din două oraşe şi două judeţe ardelene au fost transportate arhivele şi predate la locul de destinaţie.
- Că arhivele moţilor de la Zlatna sunt şi acum în 32 de lăzi, aruncate într-o curte, expuse deteriorării?
- Ştie Onoratul Guvern că prefectul judeţului Bihor, în anul 1927 a predat, fără nicio autorizaţie şi cu derogare de la orice procedură internaţională, toată arhiva judeţului Bihor delegaţiilor Guvernului ungar?
- Se ştie oare că arhivarii judeţelor şi comunelor încurajaţi de neglijenţa autorităţilor româneşti, au înstrăinat piese importante din arhivele lor agenţior Guvernului ungar?
Aducându-vă la cunoştinţă cele ce preced, avem onoarea a vă ruga să ne comunicaţi de urgenţă relaţiuni asupra punctelor ce privesc acea administraţie, luând totodată măsuri pentru conservarea în cele mai bune condiţiuni a arhivelor în chestiune….Ministru …”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1234/1935)
1935. Populația probabilă a orașului Sf. Gheorghe, în anul 1935: – 11042; născuți vii -186; decese –173; excedent natural –13; căsătorii -95; divorțuri –9; născuți morți –7; decese sub 1 an –15; născuți vii la 1000 de locuitori –16,8; decese la 1000 de locuitori –15,7; excedent natural la 1000 de locuitori –1,1; căsătoriți la 1000 de locuitori –17,2; divorțuri la 1000 de locuitori –9,5; născuți morți la 1000 de locuitori –3,8; decedați sub 1 ani la 1000 de locuitori – 8,1.(Mișcarea populației României în anul 1935, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 11)
1935. Total născuți în Sf. Gheorghe, în anul 1935: ambele sexe –186; masculin -98; femenin –88; legitimi masculin –87; legitimi femenin –72; nelegitimi și recunoscuți masculin –11; nelegitimi și recunoscuți femenin –16; găsiți și necunoscuți –; procentul născuților vii nelegitimi și recunoscuți –17,4; născuți la spital cu medic –28 (15,1 % din totalul născuților vii); născuți la domiciliu cu medic –10 (5,4 % din totalul năcuților vii); născuți la domiciliu cu moașă cu diplomă – 147; născuți la domiciliu cu moașă fără diplomă –1; născuți la domiciliu fără asistență – -; născuți la domiciliu cu asistență necunoscută – -; (Mișcarea populației României în anul 1935, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 29-35)
1935 –Total decese în Sf. Gheorghe, în anul 1935: -173, din care …14 tuberculoză, 13 cancer, 9 bolile inimii, 20 pneumonii, 4 diaree, 10 malformații congenitale, bolile primei copilării, 15 senilitate, 6 sinucideri, -omucideri, 8 moarte prin violență, cauze nespecificate sau rău definite – (Mișcarea populației României în anul 1935, Editura Institutului Central de Statistică, București, Directorul Institutului Dr. Sabin Manuilă, p. 177 și 185) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
