Municipiul Sfântu Gheorghe îşi va depune luni în mod oficial candidatura pentru titlul de „Capitală europeană a culturii 2021 . . ”.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat ieri, pentru AGERPRES, că oraşul are o vitalitate culturală remarcabilă, iar notorietatea multor evenimente culturale şi artistice organizate au depăşit graniţa judeţului, atrăgând oameni din toată Transilvania, dar şi din restul ţării, şi chiar şi din străinătate.
Pentru a face faţă altor concurenţi care şi-au anunţat participarea, precum Iaşi, Cluj sau Timişoara, municipiul Sfântu Gheorghe îşi va depune candidatura în numele „ţinutului secuiesc”, respectiv al judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, a mai spus Antal Arpad. Autorităţile locale spun că zona deţine un adevărat „tezaur cultural” şi uman.
„Cred că atuul nostru este faptul că suntem foarte îndrăzneţi. Suntem, să spun aşa, suficient de nebuni să avem curajul să facem proiecte foarte mari. Spre exemplu, privit de la Bucureşti, inclusiv Festivalul de teatru „Reflex’, organizat de Teatrul „Tamasi Aron’ pare o nebunie, să vină la Sfântu Gheorghe „Deutsche Theatre’ pare o nebunie. Dar, în Sfântu Gheorghe există suficient de mulţi oameni nebuni, în sensul bun al cuvântului, ca să aibă proiecte curajoase şi să facă prin ele lucruri mari”, a spus Antal Arpad.
Primarul susţine că nu îl interesează titlul de „Capitală culturală europeană”, ci procesul care duce la acest titlu.
„Văd cum vibrează oamenii, văd cum se nasc idei. (…) Până la urmă nu contează să fii un oraş foarte mare ca să obţii acest titlu, ci vibraţia contează, iar la noi există o vibraţie culturală mai mare decât altundeva. (…) Oamenii din această zonă sunt ataşaţi de o cultură foarte bogată (…) şi, după, cum am mai spus, suntem cea mai vestică locaţie a culturii estice şi cea mai estică locaţie a culturii vestice, iar această întâlnire face ca oraşul nostru să fie unul special”, a afirmat Antal Arpad.
El a menţionat că va face juriului o prezentare cu totul deosebită, care îl va face să îndrăgească municipiul Sfântu Gheorghe şi „ţinutul secuiesc”.
Un studiu privind vitalitatea culturală a oraşelor din România, efectuat în anul 2010 de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală din cadrul Ministerului Culturii, plasa municipiul Sfântu Gheorghe pe locul trei la nivel naţional, după Cluj-Napoca şi Sibiu, dar înaintea altor oraşe mari, precum Timişoara şi Alba Iulia. Mai mult, îl plasa pe locul întâi la nivel naţional la capitolul fondurilor pentru cultură alocate pe cap de locuitor. Acelaşi studiu scotea, însă, în evidenţă un paradox, anume că în ciuda vieţii culturale efervescente, interesul cetăţenilor pentru actul de cultură era destul de redus, mulţi considerând oferta prea elitistă şi rafinată.
De altfel, în acel moment autorităţile locale au decis să schimbe tactica şi să meargă pe programe mai populare, dar şi să iasă în întâmpinarea publicului. În acest scop, dar şi pentru a susţine candidatura la titlul de „Capitala culturală”, au fost lansate diverse programe culturale, cum ar fi cele reunite sub genericul „Anul sunetului şi al cuvântului” în 2013 şi „Anul jocului” adică al teatrului, în 2014. Anul acesta este „Anul tradiţiei”, iar 2016 va fi „Anul imaginii” la Sfântu Gheorghe.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
www.agerpres.ro
