. .
Ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, a declarat miercuri, la Cluj, că la 25 de ani de la Revoluţie este necesară stabilirea unei strategii naţionale în domeniul culturii, o strategie ale cărei obiective să fie asumate pe o perioadă mai lungă de timp, astfel încât îndeplinirea lor să nu mai fie afectată de schimbările politice care sunt inerente.
Prezent la Cluj-Napoca, la vernisajul expoziţiei „Aurul şi argintul antic al României”, ministrul a vorbit despre faptul că în prezent cultura ar trebui să devină un element de unitate şi de afirmare.
„Dacă este ceva care uneşte acel lucru este cultura. Şi cred că dacă până înainte de 1989 spuneam că rezistenţa prin cultură, mai cu seamă în anii ’80, în anii negri ai comunismului, a fost un lucru extrem de important pentru noi ca naţiune, cred că a sosit momentul să ne afirmăm prin cultură. Cred că este nevoie de o strategie în cultură, este nevoie să reafirmăm că până la urmă cultura este un obiectiv strategic”, a declarat ministrul.
Ioan Vulpescu a precizat că domeniul culturii produce mai mulţi bani decât i se oferă şi că ar trebui schimbată percepţia asupra culturii din România. El a subliniat că este necesară organizarea unei dezbateri foarte largi prin care să se stabilească acele obiective prioritare care să fie susţinute indiferent de cine vine la conducerea acestui domeniu.
„Cred că trebuie schimbată în România percepţia asupra acestui domeniu. M-aş bucura ca la finele acestui mandat să schimbăm rolul culturii în basm, să nu mai fie Cenuşăreasa. Cultura aduce mult mai mulţi bani decât îi alocăm şi nu putem cere să producă dacă nu o susţinem. Unul dintre lucrurile care nu au funcţionat a fost lipsa de continuitate, ori în domeniul culturii vorbim de construcţie şi aceasta cere timp. La 25 de ani după Revoluţie cred că ar fi utilă o strategie naţională în domeniul culturii, câteva obiective strategice pe care să le urmăm dincolo de schimbările politice inerente. Trebuie câteva chestiuni fundamentale pe care să le susţinem”, a spus ministrul Culturii.
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN) va găzdui între 4-22 februarie una dintre cele mai mari expoziţii organizate în ultimii ani în România, dedicată tezaurului de aur şi argint. Expoziţia adună peste o mie de obiecte din aur de la 31 de muzee din ţară. Muzeul care a participat la această expoziţie cu cel mai mare număr de piese, respectiv 61, este Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
„De pe teritoriul României provin foarte multe piese de aur şi argint, suntem printre puţinele popoarele ale Europei care deţin atât de multe piese. MNIT are un patrimoniu impresionant, piese de aur şi argint suntem instituţia din ţară care a contribuit cu numărul cel mai mare de piese la această expoziţie. Sunt piese din epoca bronzului până în antihitatea târzie, secolul V, precum şi 20 de obiecte de aur care pot fi vizionate în premieră, este vorba despre inventarul mormântului Prinţesei gepide de la Polus (n. red. – piese descoperite în timpul descărcării de sarcină efectuate înaintea ridicării primului mall din Cluj, în 2007) ”, a explicat directorul MNIT, Carmen Ciongradi.
Expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” propune o impresionantă incursiune istorică, ce acoperă o perioadă de peste 6000 de ani, situată între Eneolitic şi Antichitatea Târzie, din mileniul al V-lea a.Chr. până în secolul al VII-lea p.Chr.
„Dincolo de etalarea unei diversităţi cuprinzătoare, podoabele, accesoriile vestimentare, armamentul de paradă, vesela de ceremonie sau monedele aflate în expunere se remarcă, în mod excepţional, prin raritatea înregistrată pe teritoriului ţării noastre sau al regiunii sud-est europene, multe dintre ele fiind unicate la nivel mondial. O parte însemnată a acestor capodopere majore ale orfevrăriei pre- şi protoistorice sau de epocă clasică, toate descoperite de-a lungul ultimelor două secole pe teritoriul României, compune astăzi renumitul ansamblu al artefactelor expoziţiei permanente „Tezaur Istoric” din cadrul MNIR din Bucureşti: brăţările regale polispiralice de aur de la Sarmizegetusa Regia, Tezaurul de la Pietroasa (com. Pietroasele, jud. Buzău), binecunoscut publicului sub numele de „Cloşca cu puii de aur”, ansamblurile princiare getice de la Agighiol (jud. Tulcea) şi Peretu (jud. Teleorman) sau piese ale unor vestite complexe ale evului mediu timpuriu găsite în imediata apropiere a Clujului, inventarele princiare de la Apahida sau tezaurul de la Cluj-Someşeni”, precizează organizatorii expoziţiei.
Expoziţia va fi vernisată în 12 oraşe din ţară, Ministerul Culturii alocând pentru organizarea sa suma de un milion de lei.
AGERPRES
www.agerpres.ro
