Sărbătorirea Zilei Unirii Principatelor Române ca zi de sărbătoare națională, la Sfântu Gheorghe, a avut o însemnătate deosebită, în acest an.
Și asta pentru că această importantă zi a istoriei noastre a fost marcată și printr-un marș în care a fost desfăşurat și purtat pe brațe un drapel tricolor românesc în lungime de 150 de metri, pe bulevardele „Grigore Bălan” şi „1 Decembrie 1918”, precum şi prin faţa statuii Voievodului Mihai Viteazul, unde au avut loc ceremoniile oficiale.
. .
Potrivit Agerpres, Tricolorul a fost cusut anul trecut la Chişinău, la iniţiativa Platformei Civice Acţiunea 2012, şi a avut iniţial o lungime de 300 de metri, dar a fost tăiat în două, jumătate fiind adus în România şi desfăşurat la diverse manifestări unioniste desfăşurate în mai multe oraşe din ţară.
Ideea desfăşurării acestui steag la Sfântu Gheorghe a aparţinut unui licean, Cosmin, care a făcut mobilizare pe o reţea de socializare şi a obţinut sprijinul Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş pentru organizarea acestui eveniment.
„Ideea mi-a venit în decembrie anul trecut, atunci m-am gândit că ar fi frumos să sărbătorim într-un mod mai deosebit ziua de 24 Ianuarie, să adunăm toţi românii sub acelaşi tricolor. Am luat legătura cu Forumul Civic şi împreună am reuşit să facem acest eveniment foarte frumos. A ieşit perfect, chiar mai frumos decât mă aşteptam, au venit mai mulţi oameni decât credeam (…) Drapelul acesta are o poveste şi o semnificaţie deosebită”, a declarat tânărul.
În sufletele românilor a vibrat istoria în roșu, galben și albastru
[nggallery id=92]
Sute de români-copii, tineri, adulți și chiar persoane mai în vârstă din Sfântu Gheorghe, Covasna, Vâlcele, Zăbala, Întorsura Buzăului și Sita Buzăului, cărora li s-au alăturat oaspeți români veniți din Chișinău, au trăit cu mare emoție momentul marșului în care au simțit că în mâinile, dar mai ales în sufletele lor vibrează istoria în roșu, galben și albastru.
Cu cai și călăreți sosiți de la Vâlcele, în frunte cu viceprimarul localității, domnul Nicolae Cucu, alaiul a pornit în marș de la Biserica „Buna Vestire”, unde, cei prezenți au participat la o slujbă religioasă oficiată cu ocazia acestei mari sărbători naționale. Bucuria se putea citi pe fețele tuturor, participanții fiind admirați de trecătorii de pe trotuare dar și de cei ce au ieșit la balcoanele blocurilor ce străjuiesc bulevardele „Grigore Bălan” și „1 Decembrie 1918”, până în Piața Mihai Viteazul.
Ceremoniile oficiale organizate de Prefectura Covasna şi Garnizoana Militară Sfântu Gheorghe, în faţa statuii voievodului Mihai Viteazul, au fost precedate de un spectacol folcloric românesc la care și-au dat concursul membrii Ansamblului „Pădurenii” din Barcani, ai Ansamblului „Brâulețul” din Sita Buzăului și cei ai Corului „Voievozii Munților” din Vâlcele.
Ulterior a avut loc un ceremonial religios care a fost urmat de discursul prefectului județului Covasna, Sebastian Cucu și de depunerea de coroane. Manifestările s-au încheiat cu o paradă militară şi tradiţionala horă a Unirii.
Sămânța sădită în urmă cu un secol și jumătate de către Cuza, Kogălniceanu, Ion Roată și mulți alții, a rodit mereu, de atunci
În discursul rostit cu ocazia acestei sărbători, prefectul județului Covasna, Sebastian Cucu, a menționat: „Această zi de sfârșit de gerar reprezintă o dată cu puternică încărcătură istorică pentru români și pentru România, Unirea Ţării Româneşti cu Moldova, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, reprezintând actul politic care stă la baza României moderne.
Dubla alegere a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza a marcat unirea Moldovei cu Ţara Românească, dând naştere Principatelor Unite, și, deși împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române, unirea acestora a reprezentat începutuul procesulului de reîntregire a tuturor românilor în granițele aceleiași patrii și formarea Statului Național Unitar Român, în anul 1918 .
Acest important eveniment a contribuit la ridicarea pe o treaptă superioară a luptei pentru eliberarea naţională, dar şi un imbold pentru românii aflaţi sub ocupaţie străină. Istoricul Mihail Kogălniceanu, unul dintre artizanii Micii Uniri, spunea: „Votul de la 24 ianuarie a fost o sublimă protestaţie în contra hotărârii acelora ce au vrut să ţie despărţite două ramuri ale aceluiaşi copac, două fiice ale aceleiaşi nume…Ideea Unirii, ideea de întregire a neamului nostru e veche, ea a fost grija de fiecare zi a strămoşilor noştri, căci altfel nu mai existam ca popor până în ziua de azi. ”
După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) şi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Române, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoaşterea graniţelor şi statalităţii sale, lucru ce se întâmpla în 1861, când capătă numele de România. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protecţia directă a lui Napoleon al III-lea al Franţei.
Totodată, semnarea actului la 24 ianuarie a deschis o nouă epocă în dezvoltarea istorică a românilor, fiind urmată de o serie de reforme ce au contribuit la progresul ţării, cum ar fi reforma învăţământului, reforma agrară, cea legislativă, fiscală şi altele.
Reformele din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza au dus la crearea şi dezvoltarea instituţiilor statale, la modernizarea Statului Român pe temeliile trainice puse de Unirea celor două principate româneşti. Practic nu a existat domeniu de activitate economică, social-politică, administrativă, culturală sau militară, în care domnitorul Alexandru Ioan Cuza să nu fi adus îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice, în concordanţă cu noile cerinţe ale epocii.
Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, au făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil, iar Principatele Unite să devină oficial – România, odată cu promulgarea Constituției de la 1866.
Sămânța sădită în urmă cu un secol și jumătate de către Cuza, Kogălniceanu, Ion Roată și mulți alții, a rodit mereu de atunci, iar România anului 2015, stat democrat, respectat în lume și în Europa, membru al Uniunii Europene și a Alianței Tratatului Atlanticului de Nord, nu trebuie să uite niciodată strădania, curajul și sacrificiul tuturor acestor adevărați iubitori de neam și țară. Desigur, neuitarea nu este suficientă, sămânța de care aminteam trebuie udată în fiecare zi, pentru că modernizrea societății, consolidarea statului de drept, păstrarea unității și identității naționale sunt procese complexe și continue, și totodată obligatorii pentru orice națiune a lumii moderne”.
Putem să lăsăm țara în grija celor tineri
Potrivit Agerpres, reprezentantul Forumului Civic, dr.Ioan Lăcătuşu, a menţionat că manifestările organizate la Sfântu Gheorghe cu prilejul zilei de 24 ianuarie reprezintă un gest de solidaritate cu ţara, dar şi un mod de a arăta că în judeţul Covasna există o comunitate românească puternică, deşi restrânsă din punct de vedere numeric.
„Prin manifestarea de astăzi românii din judeţul Covasna au dovedit că 24 ianuarie este o sărbătoare de suflet, că suntem alături de întreaga ţară. Este un mesaj de solidaritate pe care îl dăm, dar, în acelaşi timp, şi un mod de a afirma românitatea din această parte de ţară (…) Dorim să trăim în armonie cu conaţionalii noştri maghiari şi de alte etnii într-un spaţiu multietnic şi pluriconfesional, şi nu într-o enclavă etnică”, a declarat dr. Ioan Lăcătuşu.
Viceprimarul comunei Vâlcele, domnul Nicolae Cucu, care a pus atâta suflet dar mai ales efort pentru ca sărbătoarea Micii Uniri să fie o bucurie pentru toți participanții, a menționat: „A fost o manifestare superbă, mai ales datorită faptului că acest drapel de 150 de metri este adus pentru prima dată în Sfântu Gheorghe. (…) Atâta timp cât ne respectăm tradițiile, obiceiurile, limba și sărbătorile, totul este bine. Nu e frumos și nu trebuie să stai aplecat și întotdeauna cu sabia scoasă deasupra capului, pentru că nu folosește nimănui. Stai vertical, apără-ți cultura ta, religia ta, respectă-te pe tine, respectă-i pe ceilați și-atunci vei fi respectat. Dacă întotdeauna vom sta cu sabia scoasă din teacă, nu e bine pentru niciunul dintre noi”.
La rândul său, președinta Fundației „Mihai Viteazul”, doamna Maria Peligrad, a declarat: „A fost un eveniment foarte bine organizat, foarte reușit care chiar lipsea din pieisajul orașului nostru, și chiar din zona noastră. Sper să se desfășoare și pe mai departre. În jurul meu am văzut oameni plini de emoție, oameni care au sărit să țină steagul astfel încât erau și câte 3 persoane pe jumătate de metru, ceea ce spune foarte mult. E un respect față de drapel, e un respect față de țara noastră, e un respect față de sărbătoarea de astăzi. A fost un început care merită să fie continuat.(…) Ne bucurăm că au participat foarte mulți tineri cu vârste micuțe, pot spune. Asta înseamnă, după titlul unui cântec că „tot ce-i românesc nu piere”. Putem să lăsăm țara în grija celor tineri. ”
Cu emoție în glas, dar cu multă bucurie în suflet, vicepreședinta Fundației „Mihai Viteazul”, doamna Stela Buda ne-a mărturisit că : „A fost cea mai frumoasă sărbătoare națională pe care am sărbătorit-o, la care am participat în Sfântu Gheorghe, o sărbătoare care ne-a trezit mie, nouă tuturor, emoții deosebite prin evenimentul inedit: acel drapel mare purtat în brațe de sute de oameni. E un început și cred că și pe viitor, dacă ne vom mobiliza, vom reuși să organizăm astfel de acțiuni, să aducem bucurie în sufletele românilor și conaționalilor noștri maghiari pe care îi invităm să participe alături de noi la aceste sărbători naționale ale românilor, ale României”.
Potrivit Agerpres, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, nu au luat parte la festivităţi, deşi au primit invitaţii nominale din partea Prefecturii Covasna. Cele două instituţii au fost reprezentate de consilierii români, care au depus coroane de flori.
Maria Graur
