. . Astăzi, 17 ianuarie, în calendarul ortodox se face pomenirea Sfântului Proroc Daniel.
Prorocul Daniel s-a născut din seminţia lui Iuda, seminţie împărătească. A trăit cu 460 de ani înainte de Hristos. Când Ierusalimul a fost cucerit de împăratul babilonean Nabucodonosor, Daniel şi tinerii Anania, Azaria şi Misail au fost luaţi robi. Datorită înţelepciunii sale, Daniel este chemat de către Nabucodonosor la palatul său, împreună cu cei trei tineri. Refuză să se hranească din bucatele împăratului şi îi descoperă acestuia că printr-o altă hrană (doar seminţe şi apă) se pot arăta mai frumoşi la chip decât cei ce se hrăneau din masa împăratului. A tâlcuit visele lui Nabucodonosor, vise pe care niciun vrăjitor de la palatul acestuia nu a reuşit să le explice.
Pentru că nu s-au închinat unei statui a împăratului, cei trei tineri au fost aruncaţi într-un cuptor încins. Datorită credinţei lor, Dumnezeu va preface focul în rouă. Motivul pentru care nu a fost aruncat şi Daniel a fost acela că el primise numele Baltazar de la Asfanez, conducătorul eunucilor de la palatul lui Nabucodonosor, iar la babilonieni numele acesta era de o mare cinste, căci era nume de Dumnezeu.
Refuză să se închine idolilor şi este aruncat într-o gropă cu lei, în vremea împăratului Darie, din care va ieşi nevătămat. În urma acestei minuni, împăratul Darie a scris la toate popoarele: „Pacea voastră să se înmulţească. De mine s-a dat această poruncă în tot pământul împărăţiei mele, ca fiecare să se cutremure şi să se teamă de Dumnezeul lui Daniil, pentru că Acela este Dumnezeul cel viu, Care este în veci şi împărăţia Lui nu se va strica şi stăpânirea Lui îndelung stăpâneşte, sprijineşte şi izbăveşte. Apoi face semne şi minuni în cer şi pe pământ, căci a izbăvit pe Daniel din gurile leilor”. Mai târziu va fi aruncat pentru a doua oară într-o groapă cu lei din cauza credinţei în Dumnezeul Cel Viu, dar şi de aceasta dată va ieşi nevătămat.
Daniel şi cei trei tineri au murit în vremea împăratului Atic. Din Sinaxar aflăm că la Invierea lui Hristos, au inviat şi aceştia şi s-au arătat multora.Sfinţii Părinţi au rânduit ca pomenirea lor să fie făcută cu şapte zile înainte de naşterea Mântuitorului, pe motiv că aceştia erau din seminţia Iudeii, din care şi Mântuitorul nostru Îşi trage neamul după trup.Daniel însemnă, în evreieşte, „Dumnezeu este judecătorul meu“. Sfântul Proroc Daniel se numără între cei patru mari Proroci ai Vechiului Testament, împreună cu Sfinţii Isaia, Ieremia şi lezechiel.Tot astăzi, facem pomenirea: Sfinţilor Mucenici Patermutie, Copri şi Alexandru; Cuviosului Dunale;Sfântului Mucenic Iahu; Sfântului Dionisie cel Nou din Zachint; Sfântului Mucenic Nichita.
