Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1933-1940. La Sfântu Gheorghe s-a înfiinţat Banca Populară „Progresul” – Societate cooperativă de credit, economii şi ajutor a învăţătorilor statului din judeţul Trei Scaune. Preşedintele Băncii era învăţătorul Ioan Dima, secretar . . Niţă Buzea şi casier Dionisie Morariu. Banca susţinea financiar şi apariţia revistei Era Nouă – organ al Asociaţiei învăţătorilor din Trei Scaune. Publicaţia a apărut în perioada 1933-1940 sub redacţia unui comitet format din: Ioan I. Stoenac – redactor, Nicolae Vleja – secretar de redacţie, Constantin Dediu, Petre Liţiu, Constantin Melinte, Ilie Paştină, Francisc Laszlo, Irimia Ticuşan, Zoe Constantinescu ş.a. membri şi colaboratori. (Românii din Covasna şi Harghita)
1933 – 1959. Unul din cei mai apropiați zonei etnofolclorice din zona noastră, va rămâne muzicianul folclorist Ioan Radu Nicola (1913-1981). Îndrumat de Constantin Brăiloiu, de la care primeşte şi un fonograf necesar culegerilor de teren, I.R. Nicola întreprinde în zilele de 3-5 august 1933 cea dintâi expediţie personală la Vâlcele. Ajutat în depistarea informatorilor tip de către învăţătorul M. Iordache, dirijorul corului Asociaţiei Cadrelor Didactice din Trei Scaune, folcloristul clujean, rudă apropiată cu revizorul şcolar Ilarie Aleman din Sfântu Gheorghe, va culege în câteva zile un bogat material folcloristic: balade şi cântece, colinde din mai multe localităţi ale actualului judeţ Covasna. Revenind după mai bine de 20 de ani, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 1958, cercetătorul Institutului de Folclor (Filiala Cluj), şi apoi lectorul şi conferenţiarul catedrei de folclor de la Conservatorul de Muzică „George Dima” din acelaşi oraş transilvan Cluj, continuă să investigheze noi localităţi din zona Covasna: Breţcu, Mărtănuş, Zagon, Păpăuţi şi Barcani. Rezultatul – ne preciza universitarul Nicola – a fost deosebit: 250 de piese înregistrate numai în zona Breţcu-Covasna. În alte cinci zile ale anului 1959, 23-27 mai, Nicola acordă o atenţie specială variantelor baladei Mioriţa din care o infimă parte a notaţiilor respective le va publica la Braşov. Sunt tipărite aici 26 de piese muzicale, adică 4 colinde, 2 cântece de nuntă, 10 balade şi cântece haiduceşti, 2 cântece de leagăn, 3 cântece diverse, 1 cântec vocal de dans şi 4 melodii instrumentale de joc. (Folclor şi folclorişti din judeţele Covasna şi Harghita, Nicole Bucur, Constantin Catrina, Editura Angustia, Sf. Gheorghe, 2011)
1934 ianuarie 1. Prefectura jud. Treiscaune transmite Primăriei Sf. Gheorghe, următoarea telegramă: „Conform ordinului Ministerului de Interne veţi lua măsăuri ca în ziua de 2 ianuarie 1934 ora 14, când se oficiază ceremonia funebră pentru Ion G. Duca la Bucureşti, să se oficieze la aceeaşi oră serviciu divin la toate bisericile din circumscripţia Dvoastră, în prezenţa tuturor autorităţilor civile şi militare, a şcolilor şi a cât mai multor cetăţeni. Cu această ocazie, preotul sau învăţătorul va rosti o cuvântare, arătând asistenţilor, personalitatea cât şi serviciile ce a adus ţării marile dispărut. Conform ordinului Min.Int., veţi lua măsuri ca în ziua înmormântării toate autorităţile publice să-şi suspende activitatea în semn de doliu. În această zi sunt oprite toate spectacolele, localurile de petrecere vor fi închise, muzicile nu vor cânta, magazinele pot rămâne deschise. Conform Ordinului Direcţiei Generale CFR, doritorii de a participa la înmormântarea lui I. G. Duca, vor călători cu reducere de 75% pe orice tren de persoane. Pentru trenurile accelerate se vor scoate şi tichete.”… Pe baza acestui ordin, în ziua de 2 ianuarie „serviciul instituţiilor publice a fost suspendat”. În ziua şi la ora stabilită, la Biserica ortodoxă din Sf. Gheorghe, a avut loc o ceremonie religioasă, la care au fost invitaţi toţi funcţionarii”. În telegrama trimisă de primarul oraşului Sf. Gheorghe, prefectului judeţului Treiscaune, în 16 ianuarie 1934, se spune: „Comisia interimară în şedinţa solemnă ţinută în 15 ianuarie 1934, pentru comemorarea marelui bărbat de stat Ioan G. Duca, a hotărât ca să vă roage ca să binevoiţi a fi expresiunea ei pe lângă Dl Preşedinte al Consiliului de Miniştri arătându-I sincerele noastre sentimente de regret şi revoltă pentru odiosul atentat şi să-l asiguraţi de devotamentul nostru dezinteresat.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1/1934 şi nr. 57/1934)
1934 februarie 24. Uzina Electrică a oraşului Sfântu Gheorghe, din cadrul Societăţii Anonime Române „Întreprinderile „GANZ”, în 24 februarie 1934, trasmite Primăriei Sf. Gheorghe, devizul „privind cheltuielile de amplificare a iluminatului public în parcul nou, din Piaţa Regina Maria”. Prin decizia nr. 780/ din 5 iunie 1934, Primăria oraşului reşedinţă de judeţ Sf. Gheorghe, aprobă „amplificarea iluminatului public în Piaţa Regina Maria”, respectiv „înlocuirea candelabrelor care duc la prefectură (actuala clădire a Bibliotecii judeţene –n.n.) cu lămpi de 100 waţi, care se vor executa conform schiţelor şi devizelor de la dosar”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe,dos.234/1935 şi 525/1935)
1934 martie. Din corespondenţa Primăriei oraşului cu Casa Cercuală, referitoare evidenţa şomerilor care au prestat muncă în folosul comunităţii, rezultă că în luna martie 1934, un număr 34 de şomeri au efectuat această activitate. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 549/1934)
1934 aprilie 9. Primăria oraşului eliberează o autorizaţie pentru organizarea unei „serbări culturale urmată de bal”, de către Societatea Culturală „Sf. Gheorghe”, din Poiana Sărată, jud. Treiscaune (azi jud. Bacău), în ziua de 9 aprilie 1934, “cu concursul studenţilor români din judeţul Treuscaune. Scopul serbării era „strângerea de fonduri pentru ridicarea unei case naţionale în oraşul Sf. Gheorghe”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 204/1934)
1934 aprilie 15. A avut loc Adunarea generală a filialei locale a Societăţii Generale a Funcţionarilor. Şedinţa s-a desfăşurat în localul „ASTREI” din Sf. Gheorghe, în cadrul ei fiind discutate mai multe probleme referitoare la „apărarea intereselor funcţionarilor publici”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 232/1934)
1934 aprilie 28-mai 31. Primarul primește Catalogul Expoziţiei – Târg „Munca românească”, a Ligii Naţionale a Femeilor Române. În Apelul manifestării se spune: „După mai bine de 12 ani de la înfiinţarea acestei Ligi, pentru a face dovada activităţii şi a sforţărilor noastre îndreptate către susţinerea industriilor ţărăneşti, precum şi a industriilor naţionale care fac obiectul preocupărilor noastre, am hotărât organizarea acestei Expoziţii-Târg, care va fi deschisă în perioada 28 aprilie-31 mai 1934….Cu toţii să dăm locul de cinste muncii şi producţiunii româneşti. Aretie Tătărăscu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 240/1934)
1934 mai 1. Primarul primește telegrama Ministerului de Interne, prin care se dipune ca autorităţile publice să fie închise în ziua de 1 mai 1934. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 292/1934)
1934 mai 10. Programul zilei de 10 mai 1934 este următorul: „9,30, Tedeum la toate bisericile, unde autorităţile vor fi reprezentate prin delegaţii lor. La biserica ortodoxă vor asista capii autorităţilor cu întreg corpul funcţionăresc. Ora 10,oo, Adunarea în piaţă a şcolilor, autorităţilor civile şi militare, unde sunt invitaţi: clerul de toate confesiunile, instituţiile publice şi particulare, corporaţiile şi publicul. Ora 10,30, Revista şi cuvântările oficiale. Ora 11,oo, Defilarea: Şcolile primare (de stat, romano-catolică şi reformată), Şcoala Normală de Fete, Gimnaziul de Băieţi, cu Cohorta Cercetaşilor, Gimnaziul de fete, cu Cohorta cercetaşilor, Colegiul Reformat (băieţi şi fete), Clubul Sportiv S.M.T.E, Pompierii, Uniunea Foştilor Voluntari, Armata. Fiecare şcoală va fi condusă de un delegat numit de direcţiunea ei. Ora 12, oo, recepţie la Prefectură, unde sunt invitaţi reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, ai instituţiilor publice şi particulare, în ordinea următoare: Clerul, Armata, Justiţia (Tribunalul, Parchetul, Judecătoria de ocol, Baroul Avocaţilor, Notarii publici), Administraţia (Stat, Judeţ, Primăria, Siguranţa, Jandarmii, Poliţia), Învăţământul secundar şi primar, Administraţia financiară, Serviciul Agricol, Ocolul Silvic, Camera de Agricultură, Serviciul Sanitar judeţean şi orăşenesc, Serviciul zootehnic judeţean, Casa Cerculară, Oficiul PTT, C.A.M., Corporaţii şi Reuniuni. La recepţie se vor prezenta şefii de autorităţi însoţiţi de funcţionarii superiori. Ora 15,00, Serbare şcolară în sala oraşului. Ora 20,30, Retragere cu torţe. Prefectul judeţului Treiscaune, Dr. Valeriu V. Bidu, Comandantul Granizoanei, Colonel Vladimir Stavrescu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 331/1934)
1934 mai 17. După primul război mondial, în semn de recunoştinţă şi respect pentru eroii căzuţi pe câmpurile de luptă, pentru realizarea idealului sacru al reîntregirii naţionale, sărbătorirea Zilei Eroilor se bucura de o atenţie cu totul deosebită. Pentru a întări aceste afirmaţii vom prezenta Programul pentru sărbătorirea Zilei Eroilor, în Sf. Gheorghe, din data de joi 17 mai 1934.
Sărbătoarea a început cu un Te-Deum săvârşit la ora 11 în Piaţa Regina Maria (actuala Piaţă a Librtăţii) şi a continuat cu deplasarea, în procesiune, la Cimitirul Eroilor, coloana participanţilor având următoarea ordine: „orfanii, văduvele şi invalizii de război; şcolile primare de fete şi băieţi, de stat şi confesionale; şcolile primare de fete şi băieţi, însoţite de cohortele cercetaşelor şi cercetaşilor; muzica; autorităţile bisericești cu întregul cler; reprezentanţii autorităţilor militare, civile şi întreg corpul ofiţeresc, al funcţionarilor publici şi al profesorilor; magistratura şi baroul; uniunile de femei şi cele corale; societăţiile comercianţilor şi ale meseriaşilor şi cele ale pompierilor voluntari; celelalte societăţi din oraş, precum şi instituţiile culturale şi profesionale fără deosebire de naţionalitate sau confesiune, cu drapelele respective; uniunea foştilor voluntari; armata; populaţia prezentă”.
În afişul-program se menţionează că „În timpul parcursului, coriştii şi muzica vor cânta imnuri patriotice şi religioase”. La cimitirul Eroilor (comun), s-a oficiat un parastas de către preoţii tuturor confesiunilor din oraş. Apoi, au rostit alocuţiuni, despre semnificaţia sărbătoririi eroilor, preoţii Iosif Popovici şi Szalay Matei, lt. col. Constantin Năsturaş, prof. dr. Gheorghe Făcăoaru, iar după aceea a avut loc “împodobirea mormintelor”, respectiv depunerea de coroane şi jerbe de flori. Sărbătoarea s-a încheiat seara, la orele 20, când a avut loc “retragerea cu torţe”.
Programul întregii sărbători este semnat de către dr. Valeriu V. Bidu, prefectul judeţului Treiscaune şi de generalul Vladimir Stavrescu, comandantul garnizoanei militare Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 674/1934)
1934 mai 22. Primarul oraşului participă la şedinţa Comisiei pentru Apărarea Pasivă, cu următoarea ordine de zi: continuarea discuţiei asupra întocmirii planurilor de apărare ale comunelor şi stabilimentelor industriale; noi propuneri pentru mijloace practice de alarmare, în afară de telefon”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 384/1934)
1934 mai 20 şi 1934 iunie 8. În sala „teatrului-cinema orăşenesc” a avut loc o „mare reprezentaţie teatrală” dată sub auspiciile ASTREI, despărţământul Sf.Gheorghe, „cu cei mai străluciţi artişti ai teatrelor din Bucureşti în frunte cu Grigore Valentin, cu piesa originală în 5 acte „Nunta ţărănească” de C-tin Damian. Din distribuţie mai făceau parte Ioan Manta, Pavel Ianculeţ, Fl. Scărlătescu, Sabina şi Angela Demetrian ş.a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 359 şi 365/1934 şi TAM-10 ani, p. 12 – 16)
1934 mai 27-28. Este dată publicității circulara şi afişul pentru organizarea unei chete, în zilele de 27 şi 28 mai, în folosul Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei şi Ajutorarea Tuberculoşilor Săraci. „Chemare pentru tuberculoşi. Pentru apărarea celor sănătoşi, pentru marea durere a tuberculoşilor cer şi anul acesta obolul tuturor. Bogatul să dea din prisosul lui, săracul din puţinul care-l are; să dea pentru alinarea celor mai nenorociţi dintre bolnavi; pentru stăvilirea boalei care se întinde, ne cotropeşte, ne ameninţă deopotrivă pe toţi. Maria (regina Maria -n.n.). În zilele de Rusalii 27 şi 28 Mai 1934”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 378/1934)
1934 august 2. Prefectura jud. Treiscaune transmite primăriilor din judeţ, ordinul referitor la interzicerea jocurilor de noroc pe bani, în care se menţionează: „Comisiunei Interimare Judeţene, în şedinţa din 2 august 1934, i s-a adus la cunoştinţă, că în judeţul nostru, diferiţi indivizi practică anumite jocuri de noroc pe obiecte şi bani, aducând prin aceasta grave prejudicii în special păturei sărace a populaţiei. Comisiunea Interimară, în baza aceste sesizări a hotărât de a se interveni imediat pentru sistarea acestor jocuri de noroc pe întreg teritoriul judeţului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 572/1934)
1934 iunie 10. Printr-o adresa a Camerei de Agricultură semnată de preşedintele pr. Aurel Nistor, se solicită Primăriei Sf. Gheorghe, „încetarea încasării taxei de 16 lei pentru intrarea căruţelor goale în acest oraş, cu ocazia târgurilor, această taxă fiind prea mare azi când un lucrător la sate, abia câştigă într-o zi, suma de mai sus”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 38/1934)
1934 iunie 21-23. Este dată publicității circulara Camerei de Agricultură a judeţului Treiscaune, pentru organizarea unui curs de apicultură, în perioada 21-23 iunie 1934, „pentru continuarea popularizării cunoştinţelor de albinărit”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 449/1934)
1934 iunie 30. Primarul primește solicitarea sălii festive, pentru Casa de Cetire din localitatea Turches (azi Săcele), jud. Braşov, pentru a susţine un spectacol, cu piesa „Sosesc diseară”, de Tudor Muşatescu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 472/1934)
1934 iulie. Camera de Comerţ şi Industrie din Tg. Mureş anunţă Primăria Sf. Gheorghe, despre arondarea Judeţului Trei Scaune, la Camera de Industrie şi Comerţ din Braşov, începând cu luna iulie 1934. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 551/1934) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
