Fostul mitropolit al Ardealului, Nicolae Colan, născut în judeţul Covasna, va fi omagiat de comunitatea românească din zonă printr-o suită de manifestări cultural-religioase, programate pe parcursul următoarelor două săptămâni. „ . . Zilele Nicolae Colan” ajunse la cea de-a XXII-a ediţie, vor începe astăzi la Sfântu Gheorghe, cu o masă rotundă în cadrul căreia vor fi prezentate noi apariţii editoriale dedicate înaltului ierarh.
„Dacă imediat după decembrie 1989 s-ar fi realizat un sondaj de opinie cu scopul de a afla ce ştiu locuitorii judeţului Covasna despre mitropolitul Nicolae Colan, cu exceptia cetăţenilor din Araci şi a celor din împrejurimi, cât şi a feţelor bisericeşti din zonă, marea majoritate a respondenţilor ar fi declarat ca nu ştiu mare lucru sau aproape nimic despre ierarhul-cărturar născut pe meleagurile Arcului intracarpatic la sfârşitul secolului al XIX-lea. După 1990, odată cu începerea şi efectuarea cercetărilor referitoare la istoria românilor din Sud-Estul Transilvaniei, iniţiate de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe împreună cu Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, a fost posibilă redescoperirea marii personalităţi a mitropolitului Nicolae Colan”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre principalii iniţiatori ai „Zilelor Nicolae Colan”.
El a menţionat că la prima ediţie a „Zilelor Nicolae Colan” în noiembrie 1993, când s-a marcat centenarul naşterii acestuia, au participat personalităţi importante ale culturii şi spiritualităţii româneşti, printre ele şi fostul mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală (1982-2005). În anul 1993, la iniţiativa societăţii civile româneşti, Ministerul Educaţiei a conferit numele „Nicolae Colan” unei şcoli generale din Sfântu Gheorghe. Trei ani mai tâziu, cu sprijinul IPS Ioan Selejan arhiepiscopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, a fost înfiinţat Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” în vecinătatea Catedralei Ortodoxe din municipiu, instituţie care şi-a stabilit ca obiectiv crearea unui fond documentar privind cultura şi civilizaţia românească din Sud-Estul Transilvaniei în toate formele sale de manifestare.
Dr. Ioan Lăcătuşu a mai menţionat că, tot la iniţiativa societăţii civile româneşti, prezenţa în spaţiul public a personalităţii mitropolitului Nicolae Colan a fost marcată prin ridicarea unui bust în curtea şcolii ce-i poartă numele (opera sculptorului Mihai Mocanu), precum şi prin acordarea numelui Nicolae Colan unei străzi din municipiul Sfântu Gheorghe.
Mitropolitul Nicolae Colan (n. 28 noiembrie 1893 în localitatea Arpătac, azi Araci, judeţul Covasna – d. 15 aprilie 1967, Sibiu), a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti şi Institutul Teologic din Sibiu, precum şi cursuri de specializare teologică la Universitatea din Berlin. Între anii 1928-1936 a fost rectorul Academiei Teologice din Sibiu, din 1938 până în februarie 1939 a fost ministrul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor. A păstorit Episcopia Vadului, Feleacului şi Clujului (1936-1957) şi Mitropolia Ardealului (1957-1967) şi a publicat peste 1.000 de lucrări, studii şi articole, fiind membru activ al Academiei Române.
Potrivit tradiţiei, „Zilele Nicolae Colan” încep în preajma zilei de naştere a mitropolitului şi se încheie cu onomastica acestuia (6 decembrie), incluzând în acest interval sărbători importante, cum ar fi Ziua Sfântului Apostol Andrei şi Ziua Naţională a României.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
www.agerpres.ro
