Azi şi mâine creştinii au parte de trei evenimente religioase: Lăsatul secului, când se sărbătoreşte şi Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, pentru ca vineri să se intre în Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului. În buna tradiţie românească, cu o zi înainte de începerea cunoscutei perioade de abstinenţă îndelungată se organizează petreceri familiale, cu mâncare şi băutură din belşug, delicii care vor lipsi de acum înainte, timp de 40 de zile.
O sărbătoare specială
Deşi este o încă vreme plăcută, calendarul ne arată implacabil că ne apropiem încet, încet de sezonul hibernal, iar mai apoi de finalul anului. Aşa se face că la mijlocul acestei săptămâni, mai exact chiar astăzi, are loc o sărbătoare de rămas-bun a petrecerilor şi nunţilor pentru nu mai puţin de 40 de zile, numită simbolic în popor – Lăsata Secului. Iar de a doua zi începe Postul Crăciunului, care ţine anul
acesta din 14 noiembrie până pe 25 decembrie, făcând parte din cele patru posturi importante ale anului. Este considerată o perioadă mai lesnicioasă de înfrânări şi abstinenţă dintre toate celelalte, deoarece există mai multe zile în care sunt admise dezlegări la peşte, vin şi ulei. Practic, în toate sâmbetele şi duminicile din perioada 21 noiembrie – 20 decembrie, în zilele de prăznuire a unor sfinţi.
Revenind la praznicul din această zi să spunem că în multe case vor avea loc întâlniri ale membrilor familiei, în care preparatele „de dulce”, ca şi băuturile alcoolice sunt permise, fiind consumate cu mare plăcere cu gândul la ce o să urmeze….
Practici arhaice
După cum ne-a relatat părintele Ovidiu Măciucă, din Voineşti, în majoritatea zonelor ţării Lăsata Secului de Crăciun era precedată, odinioară, de o serbare nocturnă dedicată Ritualurilor de purificare. Se zice că sătenii mai superstiţioşi alungau duhurile rele producând zgomote puternice. De asemenea, femeile ungeau cu usturoi uşile şi ferestrele. Se încerca, de asemenea, aşa-zica „îmbunare” a vrăbiilor, dându-li-se să ciugulească resturi rămase de la ospăţ, ca să nu mănânce recolta.
La Păpuţi, dar şi în alte aşezări covăsnene unde trăiesc creştini ortodocşi, am întâlnit cu ani în urmă obiceiul întoarcerii veselei cu faţa în jos. Despre această practică ciudată ne-a povestit Ion Aitean, din satul Iarăş – un bun cunoscător al datinilor şi obiceiurilor populare româneşti. „Se procedează astfel pentru ca spiritele rele să nu stea ascunse în ele. Pe vremuri se executau şi alte practici magice pentru aflarea ursitei ori preziceri despre vreme şi soarta recoltelor viitoare”, a ţinut să mai adauge interlocutorul nostru.
Un Post al Bucuriei
Postul Crăciunului este numit adesea şi Postul Bucuriei, întrucât se referă la Naşterea Domnului. Din punct de vedere al alimentaţiei este un post mai uşor faţă de cel al Paştelui, cuprinzând mult mai multe zile în care poate fi consumat peşte.
Abia după aceste 40 de zile de reţineri alimentare, curăţenie sufletescă şi rugăciune, creştinii se pot bucura din plin de Marea Sărbătoare a Crăciunului. În conformitate cu tradiţia creştină, noţiunea de Post se referă la abţinerea voluntară, parţială sau totală de a consuma alimente de origine animală, pentru o perioadă determinată de timp. Postul trebuie perceput nu ca pe o simplă interdicţie de ordin alimentar, ci şi ca o îndatorire de natură confesională.
Va urma, aşadar, o perioadă de penitenţă şi reculegere spirituală, care aminteşte credincioşilor de străvechiul Post al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, ca şi de Postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Primele menţiuni despre ţinerea acestui obicei ne parvin din secolul IV de la Fericitul Augustin. Hotărârea ca să se postească timp de 40 de zile s-a luat în anul 1166 la Sinodul de la Constantinopol. De reţinut că, înainte de acel eveniment creştinii posteau în mod diferit, unii doar câteva zile, alţii şase săptămâni.
Gestul a fost motivat de exemplul pilduitor al lui Iisus Hristos, precum şi de evenimentele legendare din viaţa Bisericii Creştine.
Dezlegări la peşte
Pe perioada Postului Crăciunului există dezlegare la peşte în zilele de sâmbata şi duminica. În tipicul Sfântului Sava se menţionează ca în zilele de luni, miercuri şi vineri credincioşii trebuie să consume bucate preparate fără untdelemn şi să nu bea vin.
Sunt de reţinut, totuşi, câteva excepţii: dacă în aceste zile se face pomenirea unui sfânt cunoscut se dau dezlegări: în 16 noiembrie (de ziua Sf. Apostol şi Evanghelist Matei), 30 noiembrie (de Sf. Apostol Andrei), 4 decembrie (Sfânta Varvara), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 decembrie (Zămislirea Sfintei Fecioare Maria), 17 decembrie (Sf. Prooroc Daniel) şi 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). Dacă aceste zile vor cădea marţea sau joia, e voie să mâncăm peşte, iar dacă vor fi lunea, miercurea sau vinerea se dă dezlegare numai la untdelemn şi vin.
Câte motive pentru care merită să postim
Pentru persoanele supraponderale, intervalul următor reprezintă o ocazie perfectă pentru slăbit şi refacere, dar şi de eliminare a substanţelor ce ne împovărează fiinţa. Atunci când este realizat cu inteligenţă, ascetismul redă apetitul, restabileşte asimilaţia şi determină scăderea în greutate.
Să nu uităm că punctele slabe ale organismului vor fi purificate şi întărite. Un mare număr de afecţiuni pot fi ameliorate şi chiar complet vindecate prin post, această perioadă de abstinenţă severă devinind cea mai ieftină, accesibilă şi profundă modalitate de vindecare.
Postul poate fi ţinut de către oricine, cu condiţia să fie adaptat necesităţilor şi disponibilităţilor individuale.
Obiceiuri populare
Conform datinilor şi obiceiurilor populare legate de la abţinerea consumării bucatelor „de dulce” şi abstinenţă faţă de alte plăceri lumeşti, Biserica propune în acest interval şi o curăţenie spirituală, un program liturgic adecvat. Un loc special, mai cu seamă în zonele rurale, dar şi la oraşe după Revoluţie, îl ocupă colindele tradiţionale şi alte devoţiuni specifice acestei perioade.
Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (pe 24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este una de Post aspru: se ajunează până după-amiaza, când se obişnuieşte să se mănânce grâu fiert, amestecat cu fructe şi miere, în amintirea Postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon.
Abia după aceste 40 de zile de post şi rugăciune, creştinii se pot bucura pe deplin de Naşterea Domnului, pe 25 decembrie.
Horia C. Deliu
