Dr. Andy Rosin, directorul Institutului Naţional de Transfuzii: „Oamenii vin să doneze sânge într-o proporţie mai mare decât ne-am fi aşteptat!”
Viaţa a 3 pacienţi atârnă de acele câteva minute „sacrificate” pentru a dona sânge. O mulţime de oameni trăiesc astăzi datorită solidarităţii unor oameni pe care nu îi vor cunoaşte niciodată.
Se pare că intensa mediatizare a acestui subiect, a avut efect, în ultima perioadă, observându-se o creştere a numărului celor care vin să doneze sânge: „Oamenii vin să doneze într-o proporţie mai mare decât ne-am fi aşteptat, pentru că, donarea de sânge are oarecum un caracter sezonier. De pildă, vara de obicei scade, când o bună parte a oamenilor pleacă la muncile agricole şi o altă parte pleacă în concediu (…) Oamenii chiar vin, pentru că vor să ajute, şi spre surprinderea noastră foarte plăcută, vin foarte, foarte mulţi tineri (…) Avem chiar clase întregi, clase de a 12-a de liceu, care, cu dirigintele lor, vin să doneze. E o surpriză foarte plăcută”, a spus dr. Andy Rosin, directorul Institutului Naţional de Transfuzii.
Acesta a adăugat că uneori, donatorii obişnuiţi trebuie amânaţi, datorită numărului mare de grupuri socio-profesionale care vin să doneze:
Dr. Andy Rosin
„Avem chiar zile în care amânăm la donare donatorii obişnuiţi, pentru că sunt anumite categorii socio-profesionale, care blochează întreaga zi de donare”.
„Capacitatea noastră de a colecta este oarecum restrânsă şi de limitările de personal, şi de limitări de aparate, dar sunt zile în care vin să doneze numai poliţişti „cu sânge albastru”, cum le spunem noi; sunt zile în care donează numai pompieri, sunt zile în care, şi am avut aşa ceva cât eram eu încă director la Sfântu Gheorghe, au venit numai profesori”, a spus Andy Rosin.
O condiţie pentru a putea dona: să nu fi fost în anumite ţări în ultimele 4 săptămâni
„Poate dona orice cetăţean european, în vârstă de minimum 18 ani, perfect sănătos, care nu a fost în anumite ţări în ultimele 4 săptămâni. Noi întotdeauna, în chestionarul dinaintea donării, îi întrebăm. Şi am să dau un exemplu: dacă a fost în Grecia, pentru că în Grecia este un focar – o epidemie chiar – de virusul West Nile, şi atunci amânăm donatorul, nu îl respingem, îl mai ţinem 36 de zile, ca să ne lămurim dacă nu cumva a contactat aşa ceva, sau la fel şi în cazul Olandei, unde este un focar de febră Q”, a explicat Andy Rosin.
Acesta a mai menţionat că, înainte de a dona, donatorul trebuie să fi mâncat bine cu o seară înainte, şi în dimineaţa donării, dar fără grăsimi în general, şi să se fi hidratat bine, deci să fi băut multe lichide nealcoolice.
„Te simţi foarte bine când poţi oferi ceva”
Întrebat despre eventualele beneficii aduse donatorilor actul de a dona sânge, directorul al Institutului Naţional de Transfuzii ne-a spus: „Donarea de sânge, în România, ca şi în restul Uniunii Europene este benevolă şi neremunerată. Beneficiile există, dar sunt indirecte. În primul rând îi certificăm starea de sănătate, că dacă nu e sănătos, nu îi luăm sânge. În al doilea rând, ajută pe cineva – deci e un beneficiu psihologic personal. ‘Cel mai mare egoism este altruismul’, te simţi foarte bine când poţi oferi ceva. Când ceri sau când primeşti ceva, te simţi mai puţin bine. Deci, astea sunt beneficiile, nu există beneficii de ordin material. Încă un beneficiu enorm, pe care noi ne gândim să-l punem în evidenţă la nivel european – donând sânge pentru o persoană pe care nu o cunoaşte, donatorul este oarecum încredinţat că din acelaşi mod de a privi solidaritatea socială, şi el dacă va fi nevoie, va fi ajutat. Până la urmă acesta este beneficiul”.
Ana Alina Costache
