Italo De Michelis, administratorul singurului restaurant italian din Miercurea Ciuc, este îndrăgostit de ţara noastră şi în cei zece ani de când s-a mutat aici i-a învăţat pe români şi maghiari să iubească bucătăria italiană, iar pe prietenii săi să vadă România cu alţi ochi.
Aventura în România a lui Italo de Michelis a început în 1999, atunci când a venit la vânătoare în ţara noastră şi, în timpul acestei vacanţe, a vizitat un prieten din Miercurea Ciuc. Povesteşte că i-a plăcut mult zona – împrejurimile, pădurea – şi pentru că preţurile apartamentelor erau foarte mici i-a încolţit în minte ideea să revină şi să îşi ia o casă aici. În vara următoare s-a reîntors la Miercurea Ciuc şi şi-a cumpărat un apartament în centrul oraşului, ”nu doar pentru că era o afacere bună”, ci pentru a avea unde să stea atunci când venea în vacanţă. Drept urmare, Italo a început să revină în fiecare vară la Miercurea Ciuc şi să se familiarizeze tot mai mult cu ţara noastră.
În 2002 a vândut apartamentul, ”pentru că preţul se dublase”, şi în aceeaşi perioadă i s-a propus să preia administrarea unui restaurant.
S-a stabilit în România în urmă cu zece ani şi de atunci a reuşit să facă din restaurantul italian un loc iubit, în care mulţi locuitori ai oraşului se simt ca acasă. În administrarea restaurantului, Italo foloseşte sistemul italian, unde administratorul este prezent tot timpul alături de clienţi, află ce le place şi îi face să se simtă ca parte a unei mari familii.
”În Italia, majoritatea restaurantelor sunt conduse de familii, iar patronul ori administratorul este mereu prezent la restaurant, vorbeşte cu clienţii, aude ce le place, ce nu le place, le oferă ceva atunci când vin la masă şi clientul se simte apreciat şi se întoarce. Având în vedere că şi bucătăria a fost apreciată, oamenii s-au întors. Mulţi dintre clienţii noştri ne-au spus că le place faptul că noi ne implicăm direct, vorbim cu clienţii, le oferim ceva din partea casei”, explică Italo De Michelis.
Cea mai mare provocare a fost să-i înveţe pe români şi maghiari, deopotrivă, să aprecieze bucătăria italiană şi să caute în altă parte ciorba de burtă şi sarmalele.
”I-am învăţat pe locuitorii din Miercurea Ciuc să mănânce mâncare italiană, peşte de mare, fructe de mare, hribi sau trufe. Eu am fost primul din oraş care a folosit în meniuri trufe. Am păstrat câteva feluri locale, cum ar fi unele ciorbe, pe care le foloseşte toată lumea, iar restul e totul italian. Sunt respectate reţetele italiene, cu mici schimbări, la cererea clienţilor”, spune Italo.
De fapt, recunoaşte că la început a făcut ”un compromis de succes”, oferindu-le clienţilor anumite feluri de mâncare italiană, cu propunerea de a nu le plăti, dacă nu sunt pe gustul lor.
”A durat puţin, veneau clienţii şi cereau mici, ciorbă de burtă, sarmale, chestii de astea şi a durat să se obişnuiască pentru că nici nu voiau să încerce să mănânce altceva. Încet, încet s-au lăsat atraşi. În primul an cu o grămadă de clienţi am făcut asta: le-am propus ceva din meniu şi le spuneam că dacă nu le place, nu vor plăti. Le-a plăcut, au plecat, s-au întors, a fost un compromis de succes”, dezvăluie acesta.
Italo De Michelis iubeşte România şi pentru că se aseamănă cu Italia anilor ’60, dar spune că ţara noastră se dezvoltă foarte rapid, iar ”în 10 ani s-a schimbat în bine, incredibil”.
Italianului venit din San Remo, un loc turistic cu climă extrem de diferită, i-a fost destul de greu să se adapteze la iernile din Mica Siberie a României. A povestit că în prima iarnă temperaturile au coborât până la minus 32 de grade şi autoturismul pe care-l avea nu a pornit în nicio dimineaţă. Între timp s-a obişnuit şi cu iernile lungi şi grele din Harghita şi a decis să-şi cumpere şi o maşină românească, o Dacia Duster.
Italo De Michelis a învăţat uşor limba română, citeşte ziare, se uită la televizor, este fascinat de spectacolul politic pe care-l vede pe posturile de televiziune şi spune că, din acest punct de vedere, al comunicării publice şi politice, România depăşeşte cu mult Italia.
”Nu pot să vorbesc de politică, pentru că nu e ţara mea. Dar cred că în Italia suntem un pic mai prost decât în România. Îmi place că aici totul apare pe televiziune. Mă uit la televiziune şi ştiu tot. Cine înjură pe cine, ce face premierul. În Italia nu e aşa, nu se face nici conferinţă de presă, nimic. Tu nu ştii dacă apare o lege, nu ştii nimic. Aici e ca un spectacol şi lumea se obişnuieşte cu ce se întâmplă la putere şi atunci când se duce la vot, votează în cunoştinţă de cauză”, declară Italo De Michelis.
El mărturiseşte că prietenii săi care au venit din Italia în România credeau că aici e centrul criminalităţii europene, dar au fost surprinşi să vadă că situaţia e mult mai bună decât în ţara lor.
”Prietenii care au venit din Italia au rămas surprinşi de România, pentru că auziseră de imigranţi români infractori în Italia şi credeau că aici e centrul de criminalitate. De fapt, nu e chiar aşa. Au fost surprinşi în bine, nu li s-a întâmplat niciodată nimic. Dacă facem o paralelă între criminalitatea din Italia şi România, este ceva incredibil. E mult mai periculos în Italia decât aici”, crede Italo.
Drept urmare, are prieteni care se reîntorc în fiecare an în România şi vizitează locurile minunate din ţara noastră. În plus, Italo a învăţat-o şi pe Giorgia, fiica sa, să iubească plaiurile mioritice. Tânăra vorbeşte perfect româneşte şi în fiecare an îşi petrece concediul în ţara noastră.
În afară de Harghita, care a devenit pentru el acasă, Italo iubeşte din tot sufletul Delta Dunării, ”un loc care ar trebui văzut măcar o dată în viaţă”, dar şi fascinanta zonă a Maramureşului. Are însă şi lucruri care nu-i plac aici, cum ar fi ”birocraţia incredibilă, care ucide orice afacere şi care te face să pierzi o grămadă de timp”. În ciuda acestui fapt, el le recomandă prietenilor săi să înceapă în România o afacere, ”pentru că impozitele sunt mici şi legislaţia de aici permite înfiinţarea de microîntreprinderi, lucru care nu este posibil în Italia”.
Şi ar mai recomanda României, de această dată, să adopte modelul Irlandei şi să scadă impozitul pe venit pentru a atrage firmele străine care să-şi mute sediul social în ţara noastră.
Între timp, legăturile lui Italo cu România au devenit şi mai profunde, după ce la sfârşitul lunii septembrie s-a căsătorit cu Monica Antonescu, de care este îndrăgostit de zece ani şi împreună cu care se ocupă de administrarea restaurantului. Împreună stau într-o căsuţă situată în localitatea Leliceni, la patru kilometri de Miercurea Ciuc, într-o zonă pitorească.
”Mi-am cumpărat o casă la Leliceni, la 4 km de aici. Îmi place viaţa de la ţară, e un sat frumos, m-am împrietenit cu toţi vecinii. (…) Am găini, câini, pisici, am grădină cu flori. Îmi place şi iarna, chiar dacă e lungă”, admite Italo.
Când îl întrebi cum îşi vede viaţa peste zece ani, italianul de 59 de ani spune că ”tot în România, dar cu mici schimbări”. Şi-a cumpărat un teren la Leliceni, unde doreşte să deschidă o pensiune şi un mic restaurant italian, o afacere paralelă cu ceea ce face acum. Şi în tot ceea ce spune şi gândeşte Italo De Michelis are încredere în România, care ”sigur va creşte în anii care vor veni”, speranţă pe care o întâlneşti la tot mai puţini români.
AGERPRES/(A, AS – autor: Gina Ştefan, editor: Georgiana Tănăsescu)
