Clusterul ‘Transylvania Textile&Fashion’ oferă o ‘afacere la cheie’ tinerilor întreprinzători, constând în fabricarea de materiale de izolaţii din deşeuri textile.
Vicepreşedintele Asociaţiei Clusterelor din România, Vajda Lajos, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că deşeurile textile rezultate în urma activităţii întreprinderilor din industria uşoară pot fi reciclate şi folosite pentru fabricarea unor plăci pentru termoizolarea pereţilor şi podelelor. Potrivit acestuia, o echipă de specialişti din cadrul Universităţii Transilvania Braşov a inventat şi brevetat acest produs ce poate înlocui cu succes panourile din polistiren, spre exemplu. Plăcile sunt făcute prin presare din fibre textile combinate cu aşchii de lemn, lianţi minerali şi răşini acrilice şi au un coeficient termic foarte bun.
‘Deşeurile sunt o problemă, iar în Europa se vorbeşte deja despre o economie circulară faţă de cea liniară. (…) Într-o economie circulară ştii deja ce se întâmplă cu deşeurile, care intră într-un alt ciclu de producţie, nu se mai aruncă în natură. (…) Reciclarea deşeurilor poate fi o soluţie pentru un ‘start-up’ pentru tineri. Guvernul a lansat programul pentru ‘start-up’-uri, iar noi putem transmite aceste informaţii, deci dacă un tânăr doreşte să pornească o afacere, ideea e aici, brevetul e aici. (…) Este o provocare, o afacere la cheie. Poate că ideea nu o să fie pusă niciodată în practică, dar oportunitatea există’, a declarat Vajda Lajos.
El a menţionat că acest proiect vizează nu doar deşeurile textile provenite de la întreprinderile de confecţii, ci şi de la cele de tricotaje, ţesătorii, filaturi şi depozite de haine second-hand.
Potrivit managerului clusterului ‘Transylvania Textile&Fashion’, Mirela Bogyo, deşeurile textile reprezintă o problemă majoră pentru întreprinderile din industria textilă, care în momentul de faţă plătesc bani mulţi pentru a se ‘descotorosi’ de ele.
‘O fabrică mare generează circa 25 de tone de deşeuri textile pe lună, iar acestea sunt incinerate. (…) Vă daţi seama ce cantitate de deşeuri se adună la nivelul regiunii sau la nivel naţional, iar ideea ar fi ca ele să fie reciclate şi valorificate’, a spus Mirela Bogyo.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
