Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1929 mai 16. Primăria aprobă cererea pentru obţinerea sălii festive, pentru organizarea balului de „Purim”, de către comunitatea evreilor din oraş. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 120/1928)
1929 mai 23. La Fabrica de ţesut H. Klinger a izbucnit greva; la chemarea sirenei, nici un muncitor nu s-a prezentat la lucru. Greva a durat aproape şase săptămâni. (Îndrumător Arhivistic, p. 86 ).
1929 iunie 27. A avut loc adunarea generală a Despărţământului central ASTRA Treiscaune. „După cum reiese din raportul general ASTRA, cu multe greutăţi a cumpărat un local propriu pentru a pune baza unei „Case Naţionale”. În acest scop Ministrul a aprobat cu no. 44612/1929, ca să se pună în circulaţie în toată ţara 10 liste de subscribţie timp de un an, adică până la 1 Mai 1930”. S-a făcut apel ca, toţi sprijinitorii din judeţ, să trimită „contribuţiunile lor pe adresa d-lui casier Victor Cerghi Pop, farmacist în Sf. Gheorghe”. (Buletinul ASTRA Treiscaune, nr.1/1929, p. 6)
1929 iunie 27. În cuvântarea ţinută, la Sf. Gheorghe, preşedintele Despărţământului ASTRA, dr. Ioan Vintilă, se adresează adunării generale, explicând menirea Astrei în Treiscaune: „Chemarea Asociaţiunei Culturale ASTRA în aceste ţinuturi aşa de neglijate sub raportul culturei româneşti este aşa de mare şi de imperioasă, încât toţi cari simt româneşte şi văd inferioritatea noastră culturală ar trebui să se înroleze benevol şi cu toată dragostea, neaşteptând niciun apel pentru intrarea în rândurile singurei noastre societăţi cu caracter cultural”. (Buletinul ASTRA Treiscaune, nr.1/1929, p. 2)
1929 iulie 8. Prin Legea pentru organizarea poliţiei generale a statului din 8 iulie 1929 se precizau atribuţiile poliţiei generale ca poliţie administrativă, judiciară şi de siguranţă sau informativă, care se exercitau sub controlul şi autoritatea Ministerului de Interne. În oraşele reşedinţă de judeţ poliţia era condusă de un şef de Poliţie, ajutat de un secretar. Pe lângă poliţia oraşului funcţiona un detaşament de gardieni publici care asigura paza de noapte. Legea stabilea şi personalul fiecărei poliţii de oraş – reşedinţă de judeţ: ofiţeri de poliţie, agenţi de poliţie, personal de birou, personal tehnic şi de specialitate, corp de pază şi personal de serviciu. (Îndrumător Arhivistic, p. 59, verso şi p. 60).
1929 iulie 21. A fost adoptată Legea privind organizarea poliţiei generale pe principiul diviziunii funcţiilor poliţieneşti (administrative, judiciare şi de siguranţă) şi descentralizării serviciilor. („Istoria României în date”, p. 342)
1929 august 2-3. A fost adoptată legea privind organizarea ministerelor şi administraţiei locale. („Istoria României în date”, p. 342)
1929 septembrie. În oraşul Sf. Gheorghe „s-au ţinut mari serbări cu ocaziunea semicentenarului „Muzeului Săcuiesc”. O expoziţie bine aranjată cuprinzând toate ramurile activităţii economice, industriale, sociale şi culturale, a fost prilejul unei manifestaţiuni puternice a poporului săcuiesc. Cu această ocazie s-au văzut cusături şi ţesături secuieşti, cuprinzând elemente luate de la ţăranca română”. (Buletinul ASTRA Treiscaune, nr.1/1929, p. 6)
1929 septembrie. Aniversarea a 50 de ani de existenţă a Muzeului Naţional Secuiesc a fost marcat prin mai multe manifestări. Cu această ocazie s-a publicat un volum jubiliar. Opera enciclopedică, redactată de Csutak Vilmos, cuprinde numeroase studii de specialitate referitoare la istoria locală şi regională, purtând semnătura unor specialişti renumiţi precum: I. Andriţescu, G. Ghilde, Fettich Nandor, Lyka Karoly, Viski Karolz ş.a. (Szekely Zoltan, Cuvântare, Aluta nr. 3/1970, p. 24)
1929 noiembrie. Camera de Agricultură Braşov solicită reactualizarea listelor electorale pentru alegerea noii conduceri a filialei locale. Potrivit prevederilor legale, puteau să fie trecuţi pe listele elecorale cei care îndeplineau mai multe condiţii, din care redăm selective: să fie cetăţeni romani, agricultori, crescători de vite şi proprietari de păduri, care au satisfăcut stagiul militar, se bucură de drepturi civile şi politice şi care îndeplinesc una din următoarele condiţiuni: să fie agricultor sau crescător de vite, având ca proprietate o întindere de cel puţin 3 ha; să fie arendaş, practicând agricultura sau creşterea vitelor pe o întindere de cel puţin 10 ha, să fie pomicultor, viticultor, apicultor, horticultor, proprietar sau arendaş pe o întindere de cel puţin 1 ha; să fie proprietar de pădure a unei întinderi de cel puţin 5 ha, în proprietate exclusivă sau indiviză. Mai puteau fi membri ai camerelor de agricultură, absolvenţii şcolilor agricole, dacă exercitau profesia de cel puţin un an şi asociaţii cu caracter agricol, zootehnic sau silvic. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 104/1932)
1929 decembrie. Din adresa Revizoratului Şcolar al judeţului Treiscaune transmisă primarului oraşului Sf. Gheorghe, aflăm că la data respectivă, în Sf. Gheorghe „259 elevi erau obligaţi la grădina de copii (de vârstă preşcolară -n.n.), dintre care abia 154 cercetează, deci peste 100 de copii rămân afară de şcoală, ceea ce este în detrimentul învăţământului naţional”. Din acelaşi document rezultă că, începând cu 1 noiembrie 1929, prin decizia Ministerului Instrucţiunii Publice a fost aprobat al treilea post de institutoare, post pe care a fost încadrată dra Julieta Popovici. Până la asigurarea unui local propriu, Primăria a închiriat pe o perioadă de trei ani, o locuinţă compusă din trei camere şi dependinţe, a proprietarilor Gheorghe Axente şi Mircea Stancu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 212/1932)
1929. În perioada 1929-1934, Poliţia comunală din Sf. Gheorghe a fost formată din 12 gardieni publici. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 35/1934)
1929. Sunt publicate afişe ale Societăţii Temperanţa din România pentru combatarea alcoolismului prin mijloace practice. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 24/1929)
1929. Primăria aprobă cererile privind “folosirea apei din apaduct la patinoarul Şcolii medii de fete a Liceului reformat Szekely Miko”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 31/1929)
1929. Primăria urmăreşte realizarea ordinelor Prefecturii jud. Treiscaune privind întocmirea registrelor statistice şi a situaţiilor statistice referitoare la viaţa publică a oraşului, pe anul 1928. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 58/1929)
1929. Primăria aprobă cerere pentru eliberarea autorizaţiei în vederea organizării unei serbări dedicate aniversarii zilei de naştere a lui Orban Balasz. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 77/1929)
1929. Este afişată decizia Primăriei privind aprobarea “cedării pentru parcul oraşului a unui teren proprietatea Dr. Kovasznai”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 146/1929)
1929. Primăria actualizează lista nominală a alegătorilor din oraşul Sf. Gheorghe, pentru desfăşurarea alegerilor locale, din anul 1928. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 150/1929)
1929. Primăria aprobă “angajarea muzicii militare, pentru susţinerea concertelor în parcul central al oraşului, în anul 1929”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 158/1929)
1929. Primăria aprobă acordarea terenul necesar pentru ridicarea catedralei ortodoxe române, pe locul unde astăzi funcționează Liceul Tehnologic ”Constantin Brîncuși”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 188/1929)
1929. Primăria dispune efectuarea „recensământului populaţiei pentru stabilirea taxelor comunale şi întocmirea tabelelor nominale cu populaţia majoră a oraşului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 189/1929)
1929. Primăria înaintează „situaţia statistică despre numărul băilor făcute în Băile Şugaş pe sezonul 1928”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 234/1929)
1929. Este afişată Legea asupra regimului mormintelor de război şi decizia de constituire a Comitetului local al Asociaţiei „Cultul Eroilor”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 262/1929)
1929. Este afişată circulara privind „Propaganda sanitară pentru prevenirea şi combaterea bolilor contagioase”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 314/1929)
1929. Primăria hotărăşte să contracteze un împrumut „pentru rezolvarea problemei regularizării râului Olt”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 356/1929)
1929. Sunt aduse la cunoştinţa publică ordinele privind „interzicerea aducerii spre vânzare a cărnii tăiate în alte comune şi sigilarea cărnii cu sigiliul abatorului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 475/1929)
1929. Este afişat ordinul referitor la ţinerea concursului pentru vânzarea biletelor de loterie ale Institutului Naţional de Propaganda Culturală şi Educativă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 487/1929)
1929. Prefectura dispune difuzarea „traducerii în limba maghiară a noii legi administrative”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 514/1929)
1929. Prefectura transmite circulara privind „organizarea în Sf. Gheorghe a unei demonstraţii cu aparatele pentru agricultură”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 540/1929)
1929. Este adusă la cunoştinţa publică dispoziţia Prefecturii jud. Treiscaune referitoare la interzicerea „umblării ţiganilor cu urşi”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 541/1929)
1929. Prefectura dispune „anunţarea prin baterea prin tobă a publicaţiunilor în limba română şi în limba maghiară”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 563/1929)
1929. Primăria oraşului Sf. Gheorghe adresează o telegramă Ministrului de Interne, Alexandru Vaida Voevod, prin care se exprimă satisfacţia că acesta a „scăpat neatins spre binele ţării întregi de atentatul nemernicului descreierat”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 596/1929)
1929. Este afişat ordinul referitor la respectarea dispoziţiilor legii stării civile, în problema „dreptului de opţiune a tatălui asupra religiei copilului la naştere”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 607/1929)
1929. Primăria primeşte cererea pentru acordarea unei subvenţii pentru Asociaţiunea ASTRA din Chişinău. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 760/1929)
Anul 1930
1930 februarie. Prefectura judeţului Treiscaune solicita primăriei oraşului Sf.Gheorghe să sprijine desfăşurarea spectacolului Teatrului Naţional din Bucureşti, cu piesa „Marele Duhovnic” în care jucau G.Calboreanu şi N. Bălţăteanu. (Teatrul Andrei Mureşanu-10 ani, p. 12-16)
1930 mai 17. Este adoptată Legea privind reorganizarea casei rurale. (Istoria României în date, p. 344)
1930 iunie 6/7. Are loc reîntoarcerea în ţară a prinţului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, îndepărtat de la succesiunea tronului în 1926. (Istoria României în date, p. 344)
1930 iunie 7. Are loc demisia regenţei instituită la moartea regelui Ferdinand I. (Istoria României în date, p. 344)
1930 iunie 7. Se formează un guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu G.G. Mironescu, având misiunea limitată legată de proclmarea prinţului Carol ca rege. (Istoria României în date, p. 344)
1930 iunie 8. Parlamentul proclamă pe prinţul Carol de Hohenzollern -Sigmaringen ca rege al României sub numele de Carol al II-lea. Fostul rege Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de mare voievod de Alba- Iulia”. (Istoria României în date, p. 344)
1930 iunie 13. Se formează un guvern naţional-ţărănesc, în frunte cu Iuliu Maniu. (Istoria României în date, p. 344)
1930 septembrie 9. Prefectura judeţului şi primăria oraşului adoptă mai multe ordine şi decizii prin care se stabilesc măsurile întreprinse cu ocazia vizitei Regelui Carol al II lea, în Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 812 şi 833/1929)
1930 septembrie 22 – 1932 februarie 23. Direcţia Administraţiei Generale şi Locale, din cadrul Ministerului de Interne, printr-o circulară din 22 septembrie 1930, trage un semnal de alarmă asupra situaţiilor nefireşti în care se aflau arhivele publice. „Direcţia Generală a Arhivelor Statului, pe baza informaţiilor primate, ne aduce la cunoştinţă că, în tot cuprinsul ţării, dar mai ales în Transilvania, Bucovina şi Basarabia, arhivele vechi ale prefecturilor şi primăriilor sunt expuse distrugerii, parte din cauza nepriceperii, partea din cauza neglijenţei, sau sub pretext că localurile acelor autorităţi ar fi neîncăpătoare, astfel că pachete întregi cu acte vechi de cea mai mare valoare pentru cunoaşterea trecutului nostru, sunt scoase din arhive, distruse sau vândute, fără ca cei care înfăptuiesc astfel de nelegiuiri să fie făcuţi răspunzători. De asemenea arată că uneori însăşi Consiliile comunale au hotărât distrugerea sau vânzarea arhivelor vechi, fără să ceară în prealabil autorizaţia autorităţilor superioare, sau să încunoştiinţeze Direcţiunea respectivă a Arhivelor Statului”. Se solicita întocmirea de urgenţă a unor inventare asupra materialului arhivistic deţinut, invetare ce trebuiau trimise la direcţiile regionale ale Arhivelor Statului. „Totodată -se precizează în documentul menţionat- vă rugăm să faceţi direct răspunzători pe şefii arhivelor prefecturei sau comunelor, de întrerg materialul arhivistic, luând măsuri de pedepsire pentru reaua conservare sau eventuale pierderi ce s-ar constata”.
În data de 23 februarie 1932, aceeaşi autoritate publică centrală revine cu altă circulară, în care se precizează: „Ministerul Instrucţiunei Publice şi al Cultelor (Direcţiunea Artelor) ne aduce la cunoştinţă că în arhivele judeţelor şi primăriilor oraşelor din întreaga ţară se află comori imense de vechi documente şi după informaţiile ce a primit de la diferite persoane oficiale, aceste documente sunt zilnic ameninţate cu distrugere şi dispariţie. Samsari străini care le cumpără şi funcţionari fără pricepere care le vând, contribuie la nimicirea acestui tezaur, fără de care nu se poate legitima istoriceşte poporul nostru”. În consecinţă, se cerea să se întreprindă „măsuri de urgenţă, ca toate actele vechi până la anul 1870, să fie trimise direct, în cel mai scurt timp, la institutul lor firesc de concentrare şi păstrare care este Arhivele Statului din Cluj (pentru localităţile din Transilvania şi Banat)”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 239/1932)
1930. Prin decizia Primăriei Sf. Gheorghe nr. 8436/ 1930, s-a aprobat „achitarea sumei de 6 254 lei, reprezentând costul lucrărilor de edificare a serei de flori în anul 1930”. Sera s-a construit în str. Ştefan cel Mare nr. 39, pe un teren proprietatea oraşului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 264/1932) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
