Preşedintele Asociaţiei „Korosi Csoma Sandor” din Covasna, profesorul Gazda Jozsef, în vârstă de 78 de ani, a fost invitat în India pentru a participa în aceste zile la un simpozion ştiinţific dedicat orientalistului transilvănean. La plecare, bătrânul a luat cu el un nuc, cu gândul de a-l planta în memoria celui care a întocmit primul dicţionar englez-tibetan.
În urmă cu aproape două secole, la vârsta de 35 de ani, Korosi Csoma Sandor a plecat în lume mânat de dorinţa de a găsi originile poporului maghiar şi a ajuns în Tibet, unde după o lungă perioadă de şedere a deprins limba şi obiceiurile băştinaşilor şi a elaborat importante studii lingvistice şi religioase.
Potrivit biografilor, calităţile sale au fost apreciate de coloniştii englezi, care i-au cerut să întocmească primul dicţionar de conversaţie englez-tibetan, dar şi prima gramatică a limbii tibetane. Mai puţin cunoscut în România, lingvistul maghiar, născut în 1784 în actualul judeţ Covasna, este considerat de budişti un „spirit sfân”’, iar statuile şi mormântul acestuia din Dargeeling (India) sunt şi astăzi locuri de pelerinaj. Se semna Alexander Csoma de Koros, însuşindu-şi numele localităţii în care s-a născut, şi se spune că ştia 10 limbi străine.
„Tata a ajuns ieri la Delhi, iar la plecarea de acasă a pus în bagaje şi un un nuc în ghiveci, pe care l-a primit de la preotul din Chiuruş, satul unde s-a născut Korosi Csoma Sandor, pentru a-l planta la mormântul acestuia, dar e posibil să fie plantat chiar în curtea Centrului cultural maghiar din Delhi, care l-a invitat la acest simpozion. Tata va susţine şi o prelegere şi va sta o lună în India, timp în care va vizita şi, desigur, va căuta să afle cât mai multe despre viaţa lui Korosi în Orient”, a declarat ieri pentru AGERPRES, fiul profesorului, Gazda Zoltan.
Potrivit acestuia, simpozionul este organizat pentru a şaptea oară în prezenţa a numeroşi oameni de ştiinţă şi cultură din mai multe ţări ale lumii.
Din 1990, asociaţia „Korosi Csoma Sandor” organizează anual manifestări în memoria acestuia, iar în 2010, sub auspiciile UNESCO, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a realizat proiectul internaţional „Three Stations”, în cadrul căruia s-au realizat conferinţe stiinţifice despre opera savantului ardelean atât în localitatea sa natală, cât şi la Göttingen – locul studiilor universitare şi la Darjeeling, unde a murit la vâsta de 58 de ani.
Tot în anul 2010, un tânăr geograf din judeţul Covasna, Karda Zoltan, a făcut o expediţie în Orient pe urmele lui Korosi Csoma Sandor. Acesta a luat cu el un săculeţ cu pământ de la casa din Chiuruş a lui Korosi Csoma Sandor şi l-a presărat pe mormântul din Darjeeling.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
