Baia Populară Sibiu, copia fidelă a băii din München
Cel mai vechi spa din România, Baia Populară Sibiu este una din cele două băi populare care încă mai există la noi în ţară şi care face concurenţă serioasă spa-urilor private din municipiul Sibiu, fiind practic locul unde aproape toţi copiii din oraş au învăţat să înoate. „Anul acesta, în 11 decembrie, Baia Populară Sibiu împlineşte 110 ani. Am reuşit să văd nu doar planurile făcute de un arhitect neamţ, Baia fiind construită în cinci ani de constructori aduşi de la Viena, Budapesta şi Cluj, ci şi cum arăta la început. Am făcut rost de pe „e-bay’ de un ziar vechi, străin, în care este un articol despre Baia Populară Sibiu şi Baia Populară de la München, în care se descrie cum s-a realizat cea de la Sibiu. Noi dorim să asigurăm servicii de calitate clienţilor, dar şi să păstrăm specificul acestei Băi”, a declarat pentru AGERPRES, directoarea Ioana Dăncăneţ. Potrivit acesteia, nu doar Baia Populară e funcţională de la 1904, ci şi centrala acesteia şi chiar şi o masă imensă de călcat cu aburi, făcută special la Viena. Încă de la intrarea în Baia Populară Sibiu, pe perete un ceas vechi de la 1904 îţi arată cât e ora, acesta având un mecanism mecanic, original, cu bătăi pe secundă. În curtea Băii Populare Sibiu se mai poate vedea şi turnul de apă, căci aici, la început, se aducea apă cu cisterna, de la zeci de kilometri distanţă, de la Sadu, iar apa se schimba săptămânal. „Baia Populară Sibiu e un loc căutat zilnic de cel puţin 200 de clienţi, din care foarte mulţi copii. Lunar avem cel puţin 6.500 de clienţi, însă iarna, putem ajunge la peste 8.000”, explică Ioana Dăncăneţ. La Baia Populară Sibiu foarte mulţi copii vin să înveţe să înoate. Unul din instructorii de înot este Adrian Gânju, care timp de zece ani a fost instructor în SUA, unde i-a învăţat să înoate pe copiii Madonnei. La Baia de la Sibiu vin însă şi adulţi la tratament, pentru că este unul din locurile unde se pot face băi alternative, cu apă caldă şi rece, care ajută la circulaţia sângelui. De asemenea, doar la Baia Populară din Sibiu se poate face saună româno-irlandeză, unică în România. Primăria Sibiu continuă şi în acest an investiţiile la Baia Populară Sibiu. În prezent, sunt în curs lucrările de modernizare a saunei, aceasta fiind închisă publicului până în luna septembrie. Sauna Băii Populare a fost construită acum 110 ani, fiind o saună romano-irlandeză, unică în România. Complexul supus în prezent modernizării este alcătuit dintr-o saună umedă, o saună uscată, 32 de cabine de sudaţie, două bazine pentru băi alternative (unul cald cu apă la o temperatură de 35 de grade şi unul rece cu apa la temperatura de 10 grade), duşuri şi spaţii pentru masaj. Lucrările prevăzute în contract includ placarea ambelor bazine cu mozaic de sticlă, amenajarea instalaţiilor de filtrare şi recirculare a apei din cele două bazine cu nisip cuarţos, instalarea unui echipament de transfer termic – schimbătoare de căldură automate şi instalarea unor sisteme automatizate care să măsoare şi să controleze dozarea clorului şi PH-ului la dezinfecţia şi tratarea apei din bazine. Şi finisajele vor fi refăcute prin înlocuirea placărilor existente. Valoarea acestui contract de lucrări este de 165.000 de lei, fără TVA. Salonul de frizerie a fost şi acesta modernizat, fiind mutat ca spaţiu de la parter, la etajul clădirii. Lucrările au presupus amenajarea reţelelor electrice, a reţelelor de apă şi canalizare, refacerea tencuielilor şi a zugrăvelilor, schimbarea gresiei şi faianţei şi amenajarea unei săli de aşteptare. Şi salonul de cosmetică este în prezent în lucru. Lucrările de modernizare prevăzute în acest spaţiu includ schimbarea reţelelor de electricitate, apă şi canalizare, refacerea tencuielilor, zugrăvelilor, schimbarea gresiei şi a faianţei şi schimbarea mobilierului. În urma lucrărilor de modernizare executate în ultimii ani, serviciile oferite de Baia Populară au devenit foarte variate şi de bună calitate şi de aceea tot mai mulţi clienţi aleg să utilizeze Baia Populară. În primele şapte luni ale anului 2014, Baia Populară Sibiu a avut 46.017 de clienţi, înregistrând o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013 cu aproximativ 3.000 de persoane. Chiar şi în lunile mai, iunie, iulie numărul de clienţi ai Băii a înregistrat o creştere: în cele trei luni menţionate, în anul 2013 au fost înregistraţi 14.823 de clienţi, în aceeaşi perioadă a anului 2014 fiind înregistrate 18.573 de persoane care au folosit unul sau mai multe dintre servicii Băii Populare. Cea mai mare modernizare a Băii Populare Sibiu s-a făcut în urmă cu zece ani, când Primăria a investit peste două milioane de lei. Pe locul unde se găseşte în prezent Baia Populară Sibiu a funcţionat prima fabrică de lumânări din stearină din Transilvania, deschisă în 1840. După mutarea fabricii pe actuala Stradă Turnului, Franz Frühbeck senior înfiinţează în anii ’40 ai secolului XIX primele băi de aburi din oraş. În 1886, Johann Habermann cumpără baia de la urmaşii lui Frühbeck, pe care o extinde şi o modernizează. Baia lui Habermann se afla pe locul actualului Spital de Pediatrie, în parcul Astra. Ideea de a construi în Sibiul sfârşitului de secol XIX o baie accesibilă tuturor a aparţinut Dr. Carl Wolff. Adunarea Generală a Casei de Economii (Hermannstädter Allgemeinen Sparkassa) şi-a însuşit această idee şi a furnizat mijloacele de execuţie din fondurile sale de rezervă. Construcţia, creaţia profesorului de arhitectură al Universităţii Tehnice din München, Karl Hocheder (1854-1917), îmbină stilistic forme ale barocului cu elemente de „Jugendstil” de sfârşit de secol XIX şi început de secol XX, fiind cea mai reprezentativă clădire din oraş pentru acest stil arhitectural. Profesorul Karl Hocheder a însărcinat pe unul dintre cei mai buni asistenţi ai săi la conducerea lucrărilor de construcţie – Hans Heckner care, împreună cu meşterul Gustav Mätz şi echipa sa, a ridicat atât de repede clădirea, încât inaugurarea a putut avea loc pe 11 decembrie 1904. Din punct de vedere al structurii arhitectonice, Baia Populară Sibiu este o copie aproape fidelă a Băii Müller din München, aceasta fiind realizată de acelaşi arhitect. La vremea respectivă niciun alt oraş din Austro-Ungaria de mărimea Sibiului nu dispunea de o asemenea baie. Baia dispunea în partea stângă, de un bazin lung de 21 de metri, lat de nouă metri, acoperit cu plăci de gresie verde-marin. În dreapta vestibulului se ajungea la sauna romano-irlandeză, unică în ţară prin complexitatea dotărilor sale: sală de sudaţie cu 32 de cabine, saună umedă, saună uscată, bazine de alternanţă (cald şi rece), duşuri, spaţiu de masaj. La etaj se aflau zece cabine cu căzi şi duşuri pentru îmbăiere, precum şi cinci încăperi pentru băi de tratament: tratament cu nămol adus din Battaglia (Italia), băi de lumină electrică sau vana pentru curenţi electrici galvanici. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt accesibile şi astăzi. Popularitatea tot mai mare de care se bucura baia l-a convins pe Dr. Carl Wolff să ia în considerare oferirea posibilităţii atât de tratament, cât şi de cazare a pacienţilor veniţi din exterior. Astfel, a luat naştere sanatoriul. Sanatoriul Stadtpark (inaugurat în 1906) a format împreună cu Baia Populară până după Primul Război Mondial un complex sanatorial unic în Transilvania. Clădirea sanatoriului, ridicată după planurile aceluiaşi profesor Hocheder, se compunea jumătate din camerele destinate bolnavilor şi locuinţa doctorului instituţiei şi jumătate din locuinţe de închiriat. Sala de mese şi cea de lectură erau amplasate parţial în corpul de clădire care făcea legătura dintre baie şi sanatoriu. După inaugurarea sanatoriului, numărul de clienţi ai Băii Populare a crescut la o medie de 5.000 pe an, pacienţii provenind din toate colţurile ţării, dar şi din Turcia şi Germania. Interesant este că, în perioada comunistă, Baia Populară Sibiu a fost rebotezată Baia Populară Neptun, comuniştii gândindu-se, probabil, la Zeul Neptun. În urmă cu câţiva ani, încercând să găsească logo-ul potrivit pentru promovare, actuala directoare s-a consultat cu un arhitect, care i-a sugerat să folosească o lebădă ca simbol. De altfel, pe clădire, este desenată o lebădă. |
AGERPRES