La 120 de metri sub pământ, într-o fostă galerie a Salinei Praid, aproape şase mii de oameni îşi îngrijesc sănătatea sau se bucură de clipe de relaxare. Pentru a ajunge la Baza de tratament a Salinei Praid, important obiectiv turistic al României, se parcurge cu autobuzul o distanţă de 1.250 de metri, după care, în faţa vizitatorilor, se dezvăluie o lume de basm.
Lumina reflectată de pereţii de sare şi vocile discrete ale vizitatorilor dau senzaţia unui spaţiu intim, în care cu toţii se cunosc şi se respectă. Mulţi dintre cei care coboară în subteran au nevoie de aerul sărat pentru a-şi trata problemele respiratorii, iar ceilalţi aleg să-şi găsească liniştea într-un spaţiu neconvenţional.
Unul dintre ghizii Salinei Praid ne spune că actuala galerie de vizitare s-a deschis în anul 1980, după ce exploatarea sării se sistase acolo cu un an în urmă. Salina se vizita încă din 1965, dar într-o altă galerie, care a fost închisă şi s-a deschis apoi actuala bază de tratament.
„Galeria are, în unele locuri, o lăţime de 20 metri, iar înălţimea este cuprinsă între 12 şi 18 metri. În perioada de vară avem până la şase mii de turişti pe zi. Baza de tratament este deschisă tot timpul anului, doar în noaptea de Revelion avem o singură zi liberă”, explică ghidul.
Şeful Serviciului de Turism al Salinei Praid, Donath Laszlo, spune că facilităţile de relaxare oferite pacienţilor şi turiştilor s-au înmulţit în ultimii ani. Într-o parte a galeriei este amenajat un parc de aventură, perfect securizat, unde copiii mai mari şi adulţii pot parcurge trasee de dificultate diferită. Puţin mai încolo se aud glasuri de copii care îşi consumă energia într-un spaţiu de joacă gonflabil, iar alţii se dau în leagăne sau se uită la un film, cinema-ul 3D având un succes foarte mare în rândul celor mici, dar şi al adulţilor. Deoarece cei mici se plictisesc repede, pentru ei a fost organizat şi un spaţiu de creaţie, unde pot picta sau realiza diferite figurine din plastilină.
Doritorii pot face şi mişcare în subteran, întrucât au la dispoziţie mese de ping-pong, dar pot participa şi la ore de gimnastică, ţinute de un antrenor, acestea fiind extrem de benefice pentru pacienţi, în condiţiile în care astfel pot inhala mai mult aer sărat. Tot în subteran, pasionaţii de Internet au acces la wireless, iar cei care doresc să bea un ceai sau să servească masa au la dispoziţie o cafea şi un restaurant. Iar facilităţile nu se opresc aici. De câţiva ani s-a deschis şi o Galerie a vinurilor, unde se găsesc aproximativ 500 de sortimente, din 36 de podgorii din ţară. Aici se organizează degustări de vinuri şi de mâncăruri tradiţionale şi tot aici s-au organizat, în ultimii ani, opt nunţi şi mai multe botezuri.
„Vara avem clienţi foarte mulţi, iarna e un pic mai greu, dar nu ne plângem. Am ajuns la 500 de sortimente de vinuri din toată ţara pentru care se pot organiza degustări, dar oferim şi mâncăruri tradiţionale, cu meniu fix: caş, cârnaţi şi slănină. Putem organiza aici nunţi şi botezuri pentru 150 de oaspeţi, iar dacă numărul este mai mare ne putem extinde spre restaurant şi putem ajunge la o mie de oameni”, a spus responsabilul Galeriei Vinurilor, Murvai Istvan.
În subteran este deschisă şi o capelă ecumenică, unde se ţin slujbe ortodoxe, reformate şi catolice, dar şi un mic muzeu cu istoricul salinei.
Din documentaţia pusă la dispoziţie de conducerea salinei, aflăm că muzeul a fost realizat de către minerii şi personalul tehnic de la Salina Praid, iar lucrările au fost proiectate şi conduse de artistul fotograf Plajas Istvan. În cadrul muzeului pot fi admirate unelte şi obiecte de lucru începând din secolul al XVIII-lea, care au fost utilizate în extracţia sării, dar pot fi descoperite şi frânturi din istoricul salinei, din fotografiile şi panourile expuse.
Pe traseul de ieşire din Baza de Tratament, la „Orizontul 60” se află zona de vizitare Panorama Mina Iosif, unde se poate vedea cum se făcea cândva exploatarea sării din subteran.
„Tratamentul de speleoterapie şi climatoterapie cuprinde practic inhalarea aerului din mină, fiind foarte util în cazul bolilor căilor respiratorii (boli astmatice, bronşitice şi alergice). După statisticile medicului de specialitate din comună, dr. Fazekas Emese, se poate observa că în cazul acelora care revin la tratament de trei-patru ori şi reacţionează pozitiv, scade numărul şi intensitatea crizelor astmatice şi creşte capacitatea de rezistenţă a organismului”, se precizează în documentaţia pusă la dispoziţia AGERPRES.
Exploatarea sării se făcea la Praid încă din epoca romană
Începuturile istoriei Salinei Praid datează încă din epoca romană. În documentele scrise sunt amintite patru excavaţii de suprafaţă „tip amfiteatru”, precum şi cărămizi cu inscripţia „LVM” (Legio V. Macedonica). Exploatarea subterană a sării a început în anul 1762, când, sub conducerea inginerului austriac Frendl Aladar, în partea sud-vestică a Dealului Sării, s-a deschis mina Iosif. Sarea extrasă a fost legată în piei de bivoli şi trasă la suprafaţă de crivacul cu cai. Exploatări de suprafaţă sunt amintite şi în anul 1765, existând paralel cu extracţia subterană. Despre mineritul sistematic, putem vorbi numai din anul 1787, data la care sarea din Praid devine proprietatea trezoreriei din Viena, se arată în documentaţia pusă la dispoziţie de conducerea salinei.
De atunci s-au deschis noi mine şi orizonturi de exploatare, iar metoda folosită s-a îmbunătăţit substanţial. Acum, sarea se extrage de la aproape 400 de metri adâncime, la cinci niveluri sub baza de tratament şi ajunge în toate colţurile ţării, dar şi la furnizori din Europa.
Specialiştii spun că zăcământul de sare din Praid constituie unul dintre cele mai mari masive de sare gemă din Europa. Corpul de sare are o formă uşor eliptică, cu diametrele de 1,2 km, respectiv 1,4 km, şi o adâncime de 2.700 m, având rezerve pentru mai multe sute de ani.
În comuna Praid se află şi „Muntele de Sare”, o rezervaţie geologică inclusă în zonele naturale protejate de interes naţional, care are aproximativ 60 de hectare şi unde cresc plante extrem de rare, unele unice în România.
Praidul îşi aşteaptă turiştii şi cu cel mai mare ştrand cu apă sărată din România
Praidul se mândreşte şi cu cel mai mare ştrand cu apă sărată din România, care a fost inaugurat în această vară, investiţia de 1,5 milioane de euro fiind realizată integral din fondurile proprii ale Societăţii Naţionale a Sării.
Incinta ştrandului are o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi, din care luciu de apă este de 1.942 de metri pătraţi. Copiii au la dispoziţie două bazine, cu adâncime cuprinsă între 60 cm şi 1,20 m, după care urmează o zonă de trecere pe sub un podeţ, de un metru adâncime şi se intră apoi în bazinul pentru adulţi, care are o adâncime a apei cuprinsă între 1,20 – 1,60 m, acestea fiind interconectate. Conducerea salinei susţine că este vorba de cel mai mare ştrand cu apă sărată din România, cu o concentraţie foarte mare a sării, de 220 miligrame pe litru, apa fiind indicată pentru tratarea afecţiunilor reumatice.
În incintă sunt 300 de locuri pe şezlonguri, iar turiştii au la dispoziţie restaurant cu autoservire, două baruri exterioare şi un bar în piscină. Capacitatea totală a ştrandului este de 520 de locuri.
Ştrandul funcţionează zilnic între orele 10,00-20,00, doar joia şi sâmbăta este program de seară, între orele 21,00 şi 23,00. Costul unul bilet este de 25 lei pe zi pentru adulţi şi de 15 lei pe zi pentru copii.
Potrivit reprezentanţilor salinei, ştrandul are un succes neaşteptat de mare şi este luat cu asalt atunci când vremea permite. Posibilităţile de tratament şi relaxare au transformat Praidul într-o zonă în care agroturismul este în continuă dezvoltare.
Laszlo Ildiko, reprezentanta unei agenţii de turism din Praid, spune că în zonă funcţionează sute de pensiuni agroturistice, singura lor problemă fiind aceea că sezonul durează foarte puţin. Cu toate acestea, fie iarnă, fie vară, români şi străini vin la Praid pentru a-şi căuta vindecarea sau pentru a vizita o zonă care oferă multiple posibilităţi de relaxare.
AGERPRES
