OSIEK (Organiza Societo de Internaciaj Esperanto-Konferencoj), în colaborare cu Clubul de Esperanto “Amikeco” din Braşov, a decis organizarea celei de a 33-a conferinţe în oraşul turistic Braşov, între 19-25 iulie 2014. Tema conferinţei a fost „Marea în literatură şi muzică”.
Ceremonia de deschidere a avut loc în sala festivă a Colegiului Naţional „Andrei Şaguna”. Au fost prezentate cuvintele de salut din partea primarului Braşovului – dl. George Scripcaru, din partea Asociaţiei de Esperanto din România şi a secţiei române a ILEI (Liga Internaţională a profesorilor Esperantişti) – prof. Mihai Trifoi, din partea preşedintelui OSIEK – dna. Mantha Cristoiu, din partea Comitetului de organizare şi a Clubului de Esperanto „Amikeco” – dna. psih. Rodica Todor, din partea Colegiului Naţional “Andrei Şaguna” – prof. Dorel Agache.
După o pauză culturală, Corul copiilor din Braşov „Acorduri”, un grup de copii foarte talentaţi, sub îndrumarea competentă a profesoarei Cristina Mare, a prezentat o suită de cântece deosebit de apreciate, în acord cu tema conferinţei, după care participanţii la conferinţă au fost invitaţi în faţa Colegiului pentru o fotografie de grup.
Programul a continuat cu o prezentare, de către dna. Rodica Todor, despre frumuseţile Braşovului şi ale regiunii, dar şi imagini despre alte obiective turistice care urmau a fi vizitate mai ales de către oaspeţii veniţi din alte ţări.
Întrucât unul dintre scopurile conferinţei era de a decide prin vot acordarea Premiului OSIEK, în continuarea programului au fost prezentate câteva apariţii editoriale recente, urmând ca la sfârşitul conferinţei membrii OSIEK să-şi exprime opţiunea prin vot.
În zilele următoare lucrările conferinţei s-au desfăşurat într-un salon al Hotelului Corona. De obicei, înainte de masă erau prezentate prelegeri, iar după-amiaza era dedicată vizitării obiectivelor turistice, excursiilor şi programelor culturale. Noi vom menţiona doar titlurile prelegerilor, în traducere, pentru ca cititorii să-şi poată face o idee despre tema conferinţei: Maria Butan (RO): Marea în muzică şi beletristică; Jozefo E. Nagy (RO): Marea în poezia lui Mihai Eminescu; Rita Rössler-Buckel (DE), Franz-Georg Rössler (DE): Compozitorii şi marea; Compozitorii ungari din România actuală; Anne Jausions (FR): Marea Mediterană şi Odiseea; Claude Jausions (FR): Monet şi marea; Mihai Trifoi (RO): Marea oglindită în literatura română; Senka Tomić (RS): Marea în versurile a şase cântece populare sârbeşti.
După-amiezile au constituit un bun prilej de a vizita câteva obiective turistice din Braşov: Prima şcoală românească, Bastionul ţesătorilor, Fortificaţiile vechiului Braşov, Muzeul civilizaţiei urbane, Biserica Neagră, dar şi mai îndepărtate: Bisericile fortificate din Prejmer şi Hărman.
Nici serile cultural-artistice n-au fost mai prejos. Una dintre acestea a avut loc la Restaurantul Cetate. În zilele noastre această construcţie veche, datând din 1580, adăposteşte unul dintre cele mai renumite restaurante ale Braşovului. În trecutul medieval, aşa cum ne spune pliantul informativ, cetatea a fost unul dintre punctele strategice de apărare a aşezării de la poalele Tâmpei. Principalul punct de atracţie al Cetăţii îl constituie “Salonul Medieval” cu aerul său de epocă, întregit de un program de muzică de cameră, dansuri şi arii din muzica preclasică şi clasică. Am avut şi noi plăcerea, câţiva participanţi la conferinţă mai decişi, să asistăm la un astfel de program menit a încânta sufletele.
Lucrările conferinţei s-au încheiat cu discuţii despre raportul financiar, cu stabilirea locului şi temei viitoarei conferinţe (în Lille, Franţa, 2015) şi cu votarea Premiului OSIEK, care n-a fost deloc simplă; în cele din urmă a câştigat titlul Esperanto elektronike. Acest premiu nefiind chiar neglijabil (700 €) atrage mulţi literaţi esperantişti, dar el se acordă şi creatorilor de film sau materiale didactice electronice. Pentru “a intra în joc”, ne surâde ideea de a participa şi noi în 2015, nu neapărat pentru a câştiga, ci pentru “a încerca marea cu degetul”, căci prima condiţie a participării la un concurs este… să te prezinţi.
După încheierea acestei întâlniri deosebit de instructivă, unii au plecat spre casă, alţii şi-au continuat călătoria prin ţară, până la Deltă şi Mare.
Ar mai fi de menţionat rolul activ pe care îl joacă Clubul de Esperanto „Amikeco”, iniţiat şi îndrumat de doamna Rodica Todor, preşedintă a Federaţiei Internaţionale a Feroviarilor Esperantişti, în promovarea culturii şi turismului românesc peste hotare şi atragerea turiştilor străini în România.
Esperanto reprezintă un bun mijloc de interschimburi culturale, de cunoaştere a altor culturi ori de a lua contact cu mediul social şi tradiţiile populare din ţările vizitate, dar şi de a promova pacea, prietenia şi colaborarea în scopuri nobile. De aceea pentru mulţi oameni de pe această planetă, activitatea Esperanto a devenit „o profesiune de credinţă”.
Mihai Trifoi
