Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1925 decembrie 8. Este înfiinţat Institutul de Statistică Generală. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 332)
1925. Ministerul de Finanţe comunică autorităţilor publice locale obligativitatea de a se efectua plăţile cuvenite orfanilor de război, trimestrial „în zilele de sărbătoare la primăriile comunale în faţa primarului, a preotului şi a învăţătorului, care vor semna atestând achitarea drepturilor legale cuvenite urmaşilor celor morţi în rzboi”. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925. Cercul studenţilor din Ţara Bârsei, aflaţi la studii în Bucureşti, a prezentat în vară un spectacol de teatru inspirat din viaţa studenţească, din dorinţa de a promova „cultura naţională acolo unde împrejurările istorice au împiedicat pe vremuri o asemenea acţiune”. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1925. Documentele vremii vorbesc despre prezenţa la Sf.Gheorghe a marelui compozitor şi interpret George Enescu. (Teatrul Andrei Mureşan-10 ani, p. 12-16)
1925. Serviciul tehnic al oraşului Sf. Gheorghe a avizat mai multe proiecte de construcţii şi alte demersuri referitoare la sistematizarea oraşului şi disciplina în construcţii. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 9/1925)
1925. Ministerul de Interne a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli a oraşului Sf. Gheorghe pe anul 1925 (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 3/1925)
1925. Primăria oraşului adoptă mai multe decizii cu privire la activităţile culturale care s-au desfăşurat la cinematograful local. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 4/1925)
1925. Primăria oraşului a adoptat mai multe hotărâri privind eliberarea de autorizaţii de construcţie şi modernizarea locuinţelor şi a anexelor gospodăreşti ale acestora, sistematizarea oraşului şi disciplina în construcţii. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 9/1925)
1925. Primăria oraşului a adoptat mai multe hotărâri cu privire la organizarea şi funcţionarea activităţii comerciale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 6/1925)
1925. Serviciul Veterinar al oraşului Sf. Gheorghe transmite Primăriei, rapoarte lunare referitoare la starea sanitară a efectivelor de animale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 10/1925)
1925. Societatea Industriaşilor din Sf. Gheorghe se înregistrează la Tribunalul Trei Scaune, ca persoană juridică. (ANC, Fondul Tribunalul Trei Scaune, Inv. nr. 6, u.a. 180/1925)
1925. Ministerul Cultelor şi Artelor şi Prefectura jud. Treiscaune transmit Primăriei Sf. Gheorghe, mai multe ordine, hotărâri şi decizii referitoare la activitatea cultural-artistică. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 12/1925)
1925. Ministerul Instrucţiunii şi Prefectura jud. Trei Scaune transmit Primăriei Sf. Gheorghe, mai multe acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea învăţământului de stat şi confesional. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 17/1925)
1925. Ministerul Industriei şi Comerţului şi Prefectura jud. Treiscaune transmit Primăriei oraşului Sf. Gheorghe mai multe hotărâri, ordine, circulare, decizii, memorii referitoare la activitatea unităţilor industriale şi comerciale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 19/1925)
1925. Ministerul de Război şi Cercul de Recrutare Braşov transmite Primăriei Sf. Gheorghe ordine referitoare la efectuarea stagiului militar (recrutări, încorporări, activitatea ofiţerilor în rezervă), activitatea unităţii militare din garnizoana locală.. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 20/1925)
1925. Ministerul de Interne, Direcţia comunală, transmite către Primăria oraşului Sf. Gheorghe acte normative referitoare la dezvoltarea urbană a oraşului. Primăria oraşului adoptă mai multe decizii cu privire la repararea străzilor şi trotuarelor, alimentarea cu apă, amenajarea de spaţii verzi, ş. a. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 22/1925)
1925. Ministerul de Interne şi Prefectura jud. Treiscaune transmite Primăriei mai multe acte normative referitoare la consolidarea administraţiei româneşti şi integrarea judeţului şi oraşului în viaţa eonomică, socială şi politică a ţării. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 27/1925)
1925. Primăria oraşului adoptă decizii cu privire la organizarea şi desfăşurarea transportului urban de călători. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 28/1925)
1925. Prefectura jud. Treiscaune transmite Primăriei oraşului mai multe acte normative referitoare la activitatea unor organizaţii, asociaţii şi instituţii politice şi profesionale. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 29/1925)
1925. Primarul oraşului lansează o listă de colectă publică pentru sprijinirea populaţiei sărace din oraş, cu ocazia sărbătorilor de iarnă. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 30/1925)
1925. Prefectura jud. Treiscaune şi Primăria oraşului Sf. Gheorghe adoptă mai multe hotărâri referitoare la activitatea de asistenţă sanitară a populaţiei. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 35/1925)
1925. Prefectura jud. Treiscaune şi Primăria oraşului Sf. Gheorghe adoptă mai multe hotărâri referitoare la activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor şi la dotarea pompierilor voluntari. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 36/1925)
1925. Marele savant Vasile Pârvan, aflând de moartea renumitului arheolog Francisc Laszlo, în scrisoarea lui de condoleanţe adresată familiei şi direcţiunii Muzeului Secuiesc din Sf. Gheorghe, menţiona: ”Cu adâncă părere de rău de abia astăzi, duminică, am luat cunoştinţă de pierderea ireparabilă a eminentului profesor şi arheolog, care a fost prea stimatul nostru colaborator Dr. Francisc Laszlo. Chiar alaltăieri, când Laszlo nu mai era printre noi, eu făceam elogiul operei sale la Academia Română”. (Szekly Zoltan, Cuvântare, Aluta nr. 3/1970, p. 23)
1925. În urma vizitării Muzeului Secuiesc din Sf. Gheorghe, Grigore Antipa scria, despre acest muzeu şi colecţiile sale: ”Un muzeu foarte serios mai au şi secuii din oraşul Sf. Gheorghe. (…) Muzeul este simplu în aparaenţă, însă foarte serios ca fond şi colecţiuni. Aici am găsit un foarte bogat material asupra etnografiei secuilor -care tocmai dovedeşte o mare asemănare şi deci o veche comunitate de viaţă cu românii -şi o serie de cercetări arheologice de primă ordine”. (Szekely Zoltan, Cuvântare, Aluta nr. 3/1970, p. 23)
1925. Prin Legea de unificare administrativă din 1925 şi mai târziu, prin legea din 1929, primarul reprezenta comuna în justiţie fiind şi şeful poliţiei comunale, exercitându-şi atribuţiile ce decurgeau din această calitate fie personal, fie prin agenţii săi şi ofiţerii de poliţie, desemnaţi în acest scop de către poliţia administrativă. (Îndrurmător Arhivistic, p. 43).
1925. Sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a fost la Tg. Mureş şi acolo au apărut şi oficiile judeţene: Mureş-Turda, Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune. În anul 1929 a fost abrogată legea din 12 mai 1925 şi înlocuită cu legea din 14 februarie 1929 cu privire la organizarea camerelor de comerţ şi industrie. Pe lângă unele modificări neesenţiale se remarcă desfiinţarea adunărilor generale ale membrilor. Începând din anul 1929, Oficiul judeţean Trei Scaune aparţine la circumscripţia teritorială din judeţul Braşov, împreună cu judeţele Braşov, Făgăraş şi Târnava Mare. Prin Decretul din 20 mai 1936 Ministerul de Industrie şi Comerţ stabileşte un număr de 44 de camere de comerţ şi industrie, arătând circumscripţia lor. Oficiul din Sf. Gheorghe a aparţinut de circumscripţia nr.8 Braşov, împreună cu judeţele Braşov, Făgăraş, Târnava Mare şi Trei Scaune. Reorganizarea camerelor de Comerţ şi Industrie a fost făcută pe baza legii din 12 mai 1952. Potrivit acestei legi camerele sunt „instituţii publice create în vederea apărării şi susţinerii intereselor comerţului şi industriei precum şi a reprezentării lor în stat”. (Îndrumător Arhivistic, p. 104-105).
1925. Promoţia din 1925 a Centrului de Instrucţie a Infanteriei din Sfântu Gheorghe, la serbarea prilejuită de terminarea cursurilor, alături de alte momente muzicale şi satirice, a prezentat piesa O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale. Începutul s-a dovedit a fi de bun augur, “actorii” militari din Sfântu Gheorghe fiind apoi o prezenţă constantă în viaţa culturală a judeţului. (Românii din Covasna şi Harghita).
1925.Lista asociaţiilor şi fundaţiilor din Sf. Gheorghe, din perioada interbelică, a căror dosar de recunoaştere ca persoană juridică se află la Arhivele Naţionale Covasna, în fondul “Tribunalul Treiscaune”
Corul Maghiar din Sf. Gheorghe, preşedinte Bela Demeter; scopul: „Câştigarea bucuriei intime prin cântarea în cor şi astfel cultivarea inimii, dezvoltarea culturii, exercitarea filantropiei”, dos. nr. 89/1924; Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe, scopul: „înfăţişarea trecutului şi prezentului vieţii poporului săcuiesc”, dos. nr. 120/1924; Casina din Sfântu Gheorghe, preşedinte Dr. Teodor Kunnle, advocat; scopul: „Progresarea culturii publice, prin conversaţiuni distracţie şi citire”. În proiectul de statut se prevedea că „Limba oficială e exclusiv limba maghiară”. În statutul aprobat de Tribunal se prevedea că „Limba oficioasă este limba română şi limba maghiară”, dos. 110/1924, p.28 şi 48; Cercul Militar din Garnizoana Sf. Gheorghe, comitetul condus de Lt. Col. Ioan Şteflea; scopul: „să ofere ofiţerilor de toate armele din garnizoană, un loc de adunare unde să aibă ocazia să se cunoscă, să stabilească şi să strângă relaţiuni camaradereşti; să le pună la dispoziţie prin biblioteca sa, mijlocul de a-şi îmbogăţi cunoştinţele militare şi instrucţia generală, prin conferinţe, reviste, cărţi de studiu etc, care să-i pună la curent cu progresele ştiinţei; să le înlesnească distracţiuni şi contactul cu lumea civilă, corespunzătoare situaţiei lor sociale”, dos. nr. 207/1926; Societatea Corală „Renaşterea” din Sf. Gheorghe, dos. nr. 651/1930; Căminul meseriaşilor din Sfântu Gheorghe- societate de cultură şi ajutorare”, preşedinte Timar Iosif; scopul: „a înfiinţa un cerc social de întrunire pentru meseriaşii de sine stătători şi tinerimea lui, în care se cultivă şi se dezvoltă simţul de solidaritate şi conştiinţa de clasă, ridicându-se astfel nivelul moral, material şi cultural al meseriaşilor şi al tinerimii”, dos. 332/1928; Societatea Industriaşilor din Sfântu Gheorghe, preşedinte Erno Balasz inginer; scopul: „Apărarea sprijinirea, ajutorarea atât a singuraticilor industriaşi şi a aparţinătorilor lor, cât şi a corporaţiunei, precum şi apărarea industriei cinstite şi ridicarea nivelului moral şi material al industriaşilor”. Membrii societăţii erau: ordinari, fondatori şi de onoare. Membru ordinar putea fi „orice industriaş calificat, proprietar al brevetului de industrie şi cu o morală ireproşabilă, fără considerarea la etate şi sex, firmă sau întreprindere, care exercită industria pe teritoriul oraşului”. Membru fondator putea fi persona care depunea în „favoarea societăţii o sumă de cel puţin 2000 de lei”, iar membru de onoare putea fi “persoana particulară (neindustriaş) pe care societatea pentru activitatea lui depusă în interesul societăţii, drept recompensă este ales de către adunarea generală”, dos. nr. 180/1925; Asociaţia industrială a pantofarilor, nr. 98, dos. nr. 933/1924; Asociaţia Meseriaşilor Uniţi ai Pantofarilor din Sf. Gheorghe, dos. nr. 122/1924; Asociaţia Meseriaşilor de Familie din Sf. Gheorghe, dos. nr. 123/1924; Asociaţia Industriaşilor Mici a Croitorilor din Sf. Gheorghe, dos. nr. 124/1924; Societatea Vânătorilor din Sf. Gheorghe, dos. nr. 127/1924.
Comparând informaţiile prezente cu cele existente în alte documente şi publicaţii, se poate observa că nu toate asociaţiile care au funcţionat în localităţile fostului judeţ Treiscaune au avut statutul aprobat de către justiţia locală. Ne referim în primul rând la Despărţământul Central ASTRA Treisacune, asociaţie care a desfăşurat o activitate deosebită, având cercuri în majoritatea localităţilor cu populaţie românească şi care a editat şi publicaţia „Buletinul Despărţământul Central ASTRA Treiscaune”. În aceeaşi situaţie se află şi filialele locale ale: Asociaţiei Generale ale Românilor Uniţi (AGRU), Societăţii „Cultul Eroilor”, Asociaţiei Veteranilor de Război, IOVR (Invalizi, Orfani şi Văduve de Război), Asociaţiei „Andrei Şaguna” a preoţilor ortodocşi, Reuniunii Femeilor Ortodoxe, Societăţii Tinerilor Ortodocşi „Sfântu Gheorghe” ş.a. Cu siguranţă că nici asociaţiile populaţiei de etnie maghiară care au activat în perioada respectivă în zonă, nu au avut toate statutele aprobate, mai ales în cazul filialelor locale ale unor asociaţii care aveau activitate pe mai multe judeţe sau pe întrega Transilvaniei. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor. Asociaţii şi fundaţii din judeţul Treiscaune, din perioada interbelică a secolului XX (I), în Cuvântul Nou Anul XIX, Nr. 5231, din 4 septembrie 2008, Nr. 5235, 10 septembrie 2008, Nr. 5236, 11 septembrie 2008, Nr. 5238, 15 septembrie 2008 şi Nr. 5239, 16 septembrie 2008)
1925-1950. Prin Legea de unificare administrativă din anul 1925, cele 97 comune rurale ale judeţului Trei Scaune, au fost grupate în următoarele cinci plase: Baraolt, Ozun, Sf. Gheorghe, Covasna şi Tg. Secuiesc. Localităţile din plasa Buzăul Ardelean, care până în 1925 au aparţinut de judeţul Trei Scaune, după această dată au fost incluse în componenţa judeţului Braşov. Fiecare plasă avea în fruntea ei un pretor. Pretorul, aflat în subordinea directă a prefectului, reprezenta agentul puterii centrale în teritoriu, urmărind executarea hotărârilor consiliului şi ale delegaţiei judeţene şi îndeplinind şi alte atribuţii stabilite prin legi şi regulamente. Pretorul era şeful poliţiei de plasă. În această calitate, el se îngrijea de prevenirea delictelor şi de menţinerea ordinei şi siguranţei publice.
În urma Dictatului de la Viena, din toamna anului 1940, cea mai mare parte a teritoriului judeţului Trei Scaune a trecut, timp de patru ani, sub administraţia statului ungar, păstrându-se împărţirea judeţului, în patru plase. După eliberarea teritoriului de sub ocupaţia străină, în toamna anului 1944, s-a revenit la vechea împărţire administrativă a teritoriului judeţului Trei Scaune în cinci plase, respectiv: Baraolt, Covasna, Ozun, Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, împărţire ce se va menţine până în anul 1950, când plasele îşi vor înceta activitatea, ca urmare a aplicării Legii nr. 5/1950, adoptată de Prezidiul Marii Adunări Naţionale, act normativ prin care s-au înfiinţat raioanele, ca unităţi administrative operative. Documentele Preturii plăşii Sfântu Gheorghe, anii extremi 1901-1950, au fost preluate succesiv în anii 1971-1980, de la Consiliul Popular al Judeţului Covasna şi Filiala Arhivelor Statului Braşov. (Îndrumătorul arhivistic al jud. Covasna, mms.) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
