Aproape 90% dintre şomerii din zona Baraolt, o fostă zonă minieră declarată defavorizată, nu mai beneficiază de indemnizaţii plătite de stat, iar şansele să îşi găsească un loc de muncă în apropiere sunt scăzute.
Directorul executiv al Agenţiei de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, a declarat că instituţia are în prezent în evidenţă 5.536 de şomeri, reprezentând în medie 6% din populaţia judeţului, iar peste 70% dintre aceştia, respectiv 3.788 de şomeri au ieşit din plată.
„Din cauza gradului de acoperire neuniformă a judeţului de către agenţii economici un număr însemnat de persoane fără locuri de muncă se află în mediul rural şi în zona oraşului Baraolt (…) La Baraolt, 88 de procente din totalul şomerilor sunt neindemnizabili. Din păcate, în zona Baraoltului investiţiile au avut o pondere redusă, iar aici există un excedent de forţă de muncă. Cel mai important angajator din zonă este fabrica de confecţii Platanus (…) S-au creat locuri de muncă şi în alte domenii cum ar fi îmbutelierea apei minerale şi prelucrarea lemnului, dar nu suficiente pentru a acoperi numărul persoanelor neocupate. Se înregistrează o mobilitate a forţei de muncă din zonă către Sfântu Gheorghe şi Braşov, dar nu substanţială (…) Există din acest punct de vedere un decalaj semnificativ între zona Baraoltului şi celelalte zone ale judeţului”, a afirmat Kelemen Tibor.
În zona Baraolt sunt aproape 1.000 de şomeri neindemnizabili, iar viceprimarul oraşului, Szakacs Laszlo, este de părere că principalul motiv pentru care zona nu s-a dezvoltat şi a fost ocolită de investitori îl reprezintă lipsa infrastructurii.
„Cea mai gravă problemă a noastră sunt drumurile, care sunt aşa cum sunt şi au fost şi mai rău. De asta ne ocolesc investitorii, nu avem drumuri bune. Dacă vii dintre Sfântu Gheorghe e plin de gropi, iar dinspre Braşov nu avem pod. Forţă de muncă avem destulă şi am da şi facilităţi investitorilor dacă ar veni, dar nu vine nimeni (…) Majoritatea oamenilor trăiesc din salariu minim pe economie, din ajutorul de la Primărie, din agricultură şi ce mai au pe lângă casă, iar cei care au ieşit din şomaj şi sunt în putere pleacă la muncă în străinătate. Aşa se depopulează zona şi asta nu e o soluţie (…) Banii sunt problema, dacă am avea bani am face drumurile’, a declarat joi pentru AGERPRES viceprimarul Szakacs Laszlo.
Oraşul Baraolt a căpătat statutul de zonă defavorizată în primăvara anului 1999 pentru o perioadă de zece ani, după ce minele s-au închis una după alta, lăsând fără locuri de muncă câteva mii de oameni.
Statutul de zonă defavorizată, care oferea o serie de facilităţi investitorilor, cum ar fi scutirea de la plata impozitului pe profit, a avut un efect benefic şi a contribuit într-o oarecare măsură la redresarea economică a zonei. În decurs de zece ani, aproape 60 de firme au căpătat certificat de investitor în zona defavorizată şi au creat aproape 500 de noi locuri de muncă în diverse domenii de activitate, de la fabricarea pâinii şi prelucrarea produselor lactate, până la confecţii şi exploatarea lemnului, dar nu toate au rezistat.
Zona Baraolt a atras, însă, şi investitori „puşi pe căpătuială”, fiind, scurtă vreme, paravan pentru o serie de afaceri „necurate”. La acea vreme Poliţia a descoperit la Baraolt mai multe firme care au prejudiciat statul cu 2,6 milioane de lei. Mai exact, acestea îşi înregistraseră sediul la Baraolt pentru a beneficia de facilităţile acordate de zona defavorizată, dar nu au desfăşurat nicio activitate comercială în judeţul Covasna şi nu au avut niciun angajat cu forme legale.
Potrivit statisticilor, cea mai scăzută rată a şomajului în judeţul Covasna se înregistrează în zonele Târgu Secuiesc (1,54%) şi Sfântu Gheorghe (2%). Cel mai greu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă persoanele cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani, necalificate, cu studii medii ori incomplete.
La sfârşitul lunii august, AJOFM Covasna va organiza două burse de locuri de muncă, una pentru absolvenţii liceelor şi universităţilor şi una pentru cei care vor să lucreze în domeniul confecţiilor textile.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
