Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1925 februarie 3. Primăria oraşului Sf. Gheorghe, în 3 februarie 1925, prin intermediul „toboşarului orăşenesc”, aducea la cunoştinţă următoarea „publicaţiune”: „Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că în vederea operaţiunilor de recrutare, tinerii susţinători de familie au de prezenta la Primăria oraşului pentru întocmirea actelor de dispensă. Pentru cei care au avere mai mare de 12 jugăre nu li se vor întocmi acte. Dacă într-o familie compusă din părinţi, fraţi, surori, însuraţi sau măritaţi şi totalul averii lor trece de 12 jugăre, va trebui să existe un act de partaj prin Tribunal, pentru fiecare în parte”. Sunt menţionate apoi actele ce urmează să fie depuse, printre care şi „actul de moralitate” (cazierul judiciar -n.n.). (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 februarie 14. Comandamentul Corpului de Jandarmi Bucureşti, trimite primarului oraşului Sf. Gheorghe, în 14 februarie 1925, o scrisoare cu următorul conţinut: „Domnule Primar, Cu onoare aduc la cunoştinţa D-tră următoarele: Foarte adesea autorităţile civile lucrează în strânsă legătură cu autorităţile militare. De aici rezultă necesitatea ca şi autorităţile civile să aibă la îndemână Legile, Regulamentele, Deciziile Ministeriale, pe care autorităţile militare le execută, putând ca să le consulte, ori de câte ori nevoia va cere. În acest scop vă înaintez alăturat circulara trimisă tuturor unităţilor armate, rugându-Vă să binevoiţi a aproba ca Primăria să se înscrie cu un număr de exemplare din lucrarea Colecţia de Legi şi Regulamente militare, înapoindu-mi-se lista de înscriere, completată cu numărul de exemplare ce doriţi a comanda. Primiţi, vă rog, Domnule Primar asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni. Locot. A. Havrileţ”. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 februarie 25 Scaunul Arhiepiscopal şi Mitropolitan al Ugro-Vlahiei se ridică la rang de Scaun Patriarhal. Miron Cristea devine, în calitatea sa de Primat al României, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 331)
1925 februarie. Marele Stat Major, Secţia II, în februarie 1925, trimite primăriei spre afişare publică un „Extras din Regulamentul asupra Legii rechiziţiunilor, relativ la executarea rechiziţiunilor în ceea ce priveşte pe proprietari”. Prevederile actului normativ, sunt grupate astfel: „Dispoziţii generale; rechiziţii de cuartier (locuinţe -n.n.); Rechiziţii de subsistenţă şi furaje; Rechiziţii de animale de tracţiune şi vehicule (cu tracţiune animală şi mecanică); Bonurile de rechiziţii”.(Ioan Lăcătuşu,Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 martie 13. Apare Legea privitoare la înstrăinarea loturilor dobândite prin împroprietărire, potrivit căreia acestea nu puteau fi vândute decât sub rezerva exercitării dreptului de preemţiune al statului. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 331)
1925 martie. Suprefectura judeţului Treiscaune, în martie 1925, a trimis tuturor primăriilor din judeţ, următoarea circulară primită de la Societatea „Octotirea Orfanilor din Răboiu”: „Avem onoarea a Vă ruga să binevoiţi a aduce la cunoştinţa tuturor primăriilor comunale că, conform Regulamentului Oficiului Naţional I.O.V. (Invalizi, Orfani şi Văduve de Război -n.n.) sunt orfani din război toţi copii, a căror părinţi au murit în timpul războiului şi din cauza războiului, sau din cauza evenimentelor în legătură cu războiul. În legătură cu acest principiu sunt orfani de război şi copii orfani, de mamă a căror tată e invalid sau în imposibilitatea de a-şi creşte copii, fiind lipsit de mijloace”.
Dintr-un Raport privind Societatea „Invalizii din Războiu”, filiala Braşov, rezultă că filiala amintită reprezenta şi interesele invalizilor de război din judeţele Treiscaune şi Ciuc. Cuvântul de deschidere la Adunarea generală a societăţii, filiala Braşov, care a avut loc în 3 martie 1925, a fost rostit de preşedinta societăţii doamna Maria B. Baiulescu. În încheierea cuvântului său, vorbitoarea a spus: „Vedeţi Domnilor şi Doamnelor, cât este de însemnată această asistenţă socială, şi aşi fi dorit să fi avut o elocinţă destul de puternică ca să vă pot convinge, de a lua în grija D-vostră şi această societate. Exemplu ni-l dă Majestatea Sa Regina Maria, care poartă interesul şi veghează asupra tuturor societăţilor de caritate, precum stă în frunte şi acestui aşezământ care Preşedinta noastră de onoare, căreia îi prezentăm cele mai înalte omagii de admiraţiune în numele Adunării Generale”. Peste câţiva ani se va înfiinţa o filială distinctă a I.O.V.R., la nivelul judeţului Treiscaune. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 august 2008)
1925 aprilie 14. Este adoptată Legea privind înfiinţarea Camerelor de agricultură judeţene, cu sediul în capitalele de judeţ şi a Uniunii Camerelor de Agricultură, cu sediul la Bucureşti. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 331)
1925 mai 7. Sunt reorganizate Camerele de comerţ şi de industrie. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 331)
1925 mai 16. Actorii companiei teatrale „Bulandra” din Bucureşti, revin şi susţin împreună cu colegii lor de la Teatrul comunal Brăila un spectacol ce s-a bucurat de succes. (Teatrul Andrei Mureşanu-10 ani, p. 12-16)
1925 mai. Într-o circulară trimisă de Ministerul de Interne, în mai 1925, se fac următoarele precizări: „Ministerul de Război ne aduce la cunoştinţă prin adresa nr. 1140/1925 că Institutul Meteorologic Ceho- Slovac, lanseasă din timp în timp, balonaşe de hârtie, umflate cu hidrogen, care servesc la aflarea direcţiei şi puterii vântului la înălţimi mari, date necesare unor scopuri ştiinţifice-meteorologice. Pentru a se putea obţine rezultatele ce se urmăresc, baloanele sunt însoţite şi de o carte poştală prin care se cer anumite date”, respectiv coordonatele şi starea în care s-au găsit baloanele respective. Autorităţile locale erau invitate ca “ori de câte ori vor observa asemenea baloane să le înainteze Marelui Stat Major, împreună cu datele ce se cer, spre a fi expediate Institutul Meteorologic Ceho-Slovac”. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 august 2008)
1925 iunie 17. Este adoptată Legea pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care CFR capătă un început de autonomie administrativă şi financiară. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, București, 1971, p. 332)
1925 iunie. „Comandantul Şcolii Militare ale Aeronauticei, trimite primarului din Sf. Gheorghe, următoarea scrisoare: „Arma Aeronauticei a reuşit să-şi creeze şcolile sale de pregătitoare de ofiţeri, întocmai ca şi surorile mai vechi: Infateria, Cavaleria, Artileria etc. Din acest cuib Armata tuturor Românilor speră să scoată pe ofiţerii sburători de mâine care vor împânzi cerul Patriei noastre sfinte, apărând-o de invaziile aeriene pregătite încă de pe acum de duşmanii noştri. Şcolile militare ale tinerei noastre arme nefiind încă în deajuns de cunoscute tineretului doritor de a deveni ofiţeri sburători, vă rugăm stăruitor pe Domnia-Voastră, a face ca lăturatele „Condiţiuni de admitere la Concursul de Intrare în Şcolile Pregătitoare de ofiţeri ale Aeronautecei”, să fie cât mai larg distribuite şi recomandate, fiind astfel convins că veţi face o operă de înalt patriotism”. Documentele arată că anunţul respectiv a fost adus la cunoştinţă publică, de mai multe ori şi pe mai multe căi. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 iulie. Din circulara Ministerului de Interne, Direcţiunea comunală, din iulie 1925, aflăm că „tinerii care fac serviciul militar în trupă cu schimbul călare, cât şi părinţii acestora…după trecerea acestora în complectare, vor fi scutiţi trei ani de plata impozitului personal, precum şi de obligaţiile legii drumurilor”. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 septembrie. Primarul oraşului Sf. Gheorghe primeşte un exemplar din „Anuarul ofiţerilor de rezervă ai armatei române”, pe anul 1925, cu rugămintea de a putea fi consultat de către cei interesaţi, care aveau posibilitatea de a propune corectarea unor eventuale greşeli referitoare la datele personale înscrise în anuar”.(Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 octombrie 6. Vasile Goldiş, preşedinte al Asociaţiunii ASTRA, a vizitat Despărţământul ASTRA Treiscaune, cu sediul în Sfântu Gheorghe. (Valer Moga, „ASTRA şi societatea”, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 125)
1925 octombrie 7. Este adoptat Decretul real privind noua împărţire administrativă a ţării în judeţe, plăşi, comune urbane reşedinţe, municipii, comune urbane nereşedinţe, comune rurarle şi sate. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 332)
1925 octombrie 8. Primăria oraşului Sf. Gheorghe comunică Cercului de Recrutare Braşov faptul că „ în oraşul nostru nu sunt proprietăţi mai mari de la 100 de hectare în sus, vii, livezi sau grădini de zarzavaturi în estinderea prescrisă de Regulamentul de Mobilizare pentru Stabilimente industriale şi Exploatări agricole”. (ANC, Fondul Primăria Sf. Gheorghe, dos. nr.161/1925 p. 130)
1925 noiembrie 17. Dintr-o cerere adresată Primăriei Sf. Gheorghe, în 17 Noiembrie 1925, de către soţia avocatului Anton Leman din Sibiu, în vederea întocmirii dosarului pentru obţinerea unor dezpăgubiri de război, aflăm că aceasta s-a refugiat din oraşul Sf. Gheorghe, în 28 august 1916, lăsând locuinţa şi bunurile aferente, fără stăpân. În răspunsul dat, Primăria confirmă faptul că „într-adevăr în anul 1916, în luna august 28, dând ordin locuitorilor oraşului ca să evacueze locuinţele lor şi să se refugieze din cauza sosirii luptei ce urma în acel timp (…) din lipsa circulaţiei trenului au fost nevoiţi a se refugia pe jos şi a lăsa în urmă toate lucrurile”. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923 -1925, în „Cuvantul nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008)
1925 noiembrie 21. Primăria oraşului Brăila, în 21 noiembrie 1925, trimite primarului oraşului Sf. Gheorghe următoarea scrisoare: „Avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a ne comunica cât mai urgent posibil, numărul total al demobilizaţilor, văduvelor cu orfani de război, invalizilor şi funcţionarilor împropietăriţi cu locuri de casă în acea comună, în baza legii şi regulamentului de împroprietărire publicate în Monitorul Oficial nr. 159/1921 şi 200/1922, cu câtă suprafaţă, preţul pe m.p şi condiţiunile de plată”. (Ioan Lăcătuşu, Memoria arhivelor: Armata în viaţa oraşului, reflectată în documentele Primăriei din Sfântu Gheorghe, din anii 1923-1925, în „Cuvântul Nou” Anul XIX, Nr. 5211 din 7 august 2008 şi Nr. 5212 din 8 agust 2008) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
