Directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, dr. Valerii Kavruk, a declarat vineri, la Târgu Mureş, la lansarea Proiectului SAMARIS pentru salvarea şi protejarea a nouă monumente de exploatare preindustrială a sării din judeţele Mureş şi Harghita, că monumentele, siturile arheologice, tot ce înseamnă patrimoniu imobil din România au un statut juridic foarte fragil, chiar dacă figurează în Lista Naţională a Monumentelor.
‘În general siturile, monumentele şi tot ce înseamnă patrimoniu imobil din România, inclusiv cele care apar pe lista monumentelor, au un statut juridic foarte fragil. Legea spune că nimeni nu are voie să aducă prejudiciu unui monument. Am întrebat un secretar de stat dacă de când există legea protejării monumentelor istorice s-au distrus multe monumente. A spus că da. A ajuns cineva la puşcărie? Nu. Deci ce înseamnă asta? Sunt două posibilităţi: fie că cineva nu veghează asupra respectării legilor şi aceştia sunt probabil primarii, miniştrii etc., alta că legile sunt proaste. Cred că legile care nu se respectă sunt proaste, o lege este bună dacă efectele ei sunt sunt bune. Eu nu cunosc niciun primar, niciun dezvoltator, niciun investitor care să fi făcut o oră de puşcărie că a distrus un sit arheologic. Eu cred că trăim într-o epocă în care dreptatea trebuie dovedită în instanţă, instanţa trebuie să decidă. Pentru a avea câştig de cauză e nevoie de dovezi’, a arătat arheologul.
Valerii Kavruk, al cărui muzeu este partener în proiectul SAMARIS alături de Muzeul Judeţean Mureş, a subliniat importanţa clasării ca monumente istorice a exploatărilor preindustriale a sării, însă pe baza unei documentaţii elaborate, astfel încât nimeni să nu poată obţine în instanţă ridicarea interdicţiei de a construi în siturile respective.
Arheologul a susţinut că în spatele celor mai multe situri şi monumente care au intrat pe Lista Naţională a Monumentelor nu există dosare cu expertiză şi că acestea au fost introduse abia de la sfârşitul anilor ’90, iar din acest motiv orice monument poate fi în pericol.
‘Abia de la sfârşitul anilor ’90 s-a introdus obligativitatea să nu se introducă în Lista Naţională a Monumentelor niciun obiectiv care nu are în spate expertiză, ridicare topografică şi alte documente. (…) Probabil în instanţă, din lipsa unor astfel de documente, vom pierde, pentru că nu am avut grijă să facem acte de identitate pentru acele situri (…) De aceea trebuie ca în spatele oricărui obiectiv, sit etc. să fie dosare, expertize. Arheologii, arhitecţii din România nu sunt foarte implicaţi în tot ce înseamnă protejarea juridică pentru că ei consideră că e treaba Guvernului, Guvernul dă la Ministerul Culturii, Ministerul Culturii la Direcţiile Judeţene – vă invit să mergeţi la Direcţiile Judeţene de Cultură să vedeţi câţi experţi arheologi sau etnografi au şi atunci veţi înţelege de ce lucrurile stau aşa’, a susţinut Valerii Kavruk.
Coordonatorul proiectului SAMARIS, arheologul Daniel Cioată din cadrul Muzeului Judeţean Mureş a declarat că prin acesta se doreşte protejarea monumentelor saline de pe Valea Mureşului Superior, de la Sărăţeni, Orşova, Jabeniţa şi Sovata (judeţul Mureş), Corund, Praid şi Comăneşti (judeţul Harghita), situri care nu se bucură de protecţia juridică, neavând o documentaţie la bază.
‘Sunt necesare urgent activităţi specifice prevăzute de actele normative privind protejarea patrimoniului arheologic în vederea declanşării procedurii de clasare a acestor situri (localizarea, delimitarea, ridicări topografice, expertizarea etc.) (…) Toate monumentele vizate de proiect se află într-un proces accelerat de degradare din cauza agresiunii umane şi a factorilor naturali. SAMARIS va întreprinde o serie de măsuri, în conformitate cu legislaţia naţională, pentru ca aceste obiective să poată fi clasate ca monumente istorice şi/sau de arhitectură, să fie incluse în Lista Naţională a Monumentelor şi astfel să intre sub protecţia legii. Prin proiect vom asigura expertizarea ştiinţifică a monumentelor vizate, localizarea şi delimitarea lor exactă, stabilirea zonelor lor de protecţie, realizarea planurilor topografice şi a aerofotogramelor siturilor arheologice, a releveelor fântânilor’, a spus Cioată.
Pe lângă documentaţia necesară declanşării procedurii de clasare a monumentelor vizate, prin proiectul SAMARIS se va realiza un ghid al bunelor practici de cooperare interinstituţională necesar realizării procedurilor preliminare de clasare a monumentelor istorice, adresat cu precădere administraţiilor locale.
AGERPRES
