Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat ieri că proiectul statutului de autonomie a „ţinutului secuiesc”, ce va fi înaintat Parlamentului României, cuprinde cinci elemente importante: atribuţiile ce vor fi delegate de statul român către autorităţile regionale şi locale, limbile oficiale din regiune, asigurarea proporţionalităţii etnice în instituţiile publice, autonomia fiscală şi drepturile românilor din zonă.
Antal Arpad, care face parte din grupul de lucru al proiectului de statut, a menţionat într-o conferinţă de presă că în ce priveşte delegarea atribuţiilor propunerea UDMR este ca Apărarea şi Politica externă să rămână în continuare în seama statului, iar restul să fie transferate regiunii. În opinia sa, descentralizarea şi aducerea deciziilor mai aproape de cetăţeni va avea un efect benefic, lucru demonstrat de trecerea spitalelor şi şcolilor în subordinea autorităţilor locale.
UDMR propune, totodată, ca în regiunea autonomă „ţinutul secuiesc” limba maghiară să fie limbă oficială, alături de limba română, iar în toate instituţiile publice, atât cele din subordinea autorităţilor locale, cât şi centrale, să existe proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală. Antal Arpad a precizat că modelul funcţionează cu succes în Tirolul de Sud şi consideră că este adecvat şi pentru „ţinutul secuiesc”.
În ce priveşte autonomia fiscală, în proiectul de statut se propune ca toate taxele şi impozitele să fie colectate la nivelul regiunii, iar o anumită cotă, de 5-10% în funcţie de negocieri, să fie transferată către bugetul de stat. Contrar altor păreri, Antal Arpad e de părere că „ţinutul secuiesc” este sustenabil din punct de vedere financiar, în condiţiile în care va fi lăsat să-şi administreze propriile resurse.
În statutul de autonomie nu e nicio prevedere legată de strămutarea românilor, afirmă Antal Arpad
Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, primarul Antal Arpad, a afirmat ieri că în proiectul statutului de autonomie a „ţinutului secuiesc” nu există nicio prevedere legată de strămutarea românilor din zonă, aşa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.
Antal Arpad a afirmat că bănuieşte de unde a apărut această idee, anume din discuţiile legate de teritoriul regiunii autonome, unii fiind de părere că aceasta ar trebui să includă integral judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, alţii pledând pentru „ţinutul secuiesc” istoric, deci fără zonele româneşti.
„Aşa ceva nu apare, nu ştiu cine ce a văzut, eu fac parte din acest grup de lucru şi eu nu am văzut aşa ceva. Şi am convingerea că de la UDMR nu a ieşit un asemenea text care se referă la strămutare. Eu cred că ştiu de unde s-a ajuns la această idee – în una dintre variante se vorbeşte ca teritoriu despre cele trei judeţe, iar în alta despre ţinutul secuiesc istoric şi se dă posibilitatea acelor comune care nu doresc să facă parte din regiunea autonomă să meargă la alte judeţe. Asta nu înseamnă, însă, că cineva trebuie să iasă din casă să se mute altundeva, ci că românii din zona Buzaielor, spre exemplu, ca să ne referim la judeţul Covasna, dacă nu vor să facă parte din ţinutul secuiesc, pot solicita să facă parte din judeţul Braşov sau Buzău sau alte judeţe limitrofe. Dar nimeni nu a vorbit ca cineva să fie strămutat. Eu cred că de aici s-a
manipulat ideea (…) Noi nu putem obliga pe cineva să facă parte din ţinutul secuiesc (…) Noi nu vrem să scăpăm de români, vrem să rămână aici, să contribuie şi ei la o viaţă mai bună, să trăiască şi ei mai bine şi să învăţăm unii de la ceilalţi. Dacă cineva crede că noi vrem să scăpăm de români se înşeală, nu vrem să scăpăm de români, vrem să trăim alături de ei, aşa cum şi în alte zone ale ţării trăiesc români şi maghiari împreună”, a spus liderul UDMR.
Antal Arpad a menţionat că statutul de autonomie are ca scop lărgirea drepturilor comunităţii maghiare, iar pentru ca proiectul să îndeplinească condiţiile de legalitate şi să poată fi adoptat de Parlament, vor trebui aduse modificări şi Constituţiei României, prin urmare UDMR va veni cu un pachet de propuneri în acest sens.
Proiectul statutului de autonomie va intra în dezbatere publică după finalizare, iar ulterior va fi înaintat Parlamentului României cel mai probabil până în primăvara anului viitor, înaintea congresului UDMR, a mai spus Antal Arpad.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
Cât priveşte românii care trăiesc în regiune, Antal Arpad a dorit să dea asigurări că drepturile acestora nu vor fi îngrădite prin acest statut şi că beneficiile autonomiei se vor răsfrânge şi asupra lor. Potrivit acestuia, mai există discuţii legate de teritoriul regiunii, respectiv dacă acesta va trebui să includă integral judeţele Covasna, Harghita şi Mureş sau doar ‘ţinutul secuiesc’ istoric, fără zonele româneşti.
Antal Arpad a mai spus că după finalizare, statutul de autonomie va intra în dezbatere publică, după care va fi înaintat Parlamentului României cel mai probabil până în primăvara anului viitor, înaintea congresului UDMR.
AGERPRES/(A – autor: Oana Mălina Negrea, editor: Cristian Anghelache)
