Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1923. În adresa care însoţea listele de colecte în bani pentru ridicarea statuii lui Avram Iancu, în Cluj transmisă Prefecturii de Comitetul Executiv pentru statuia Avram Iancu Cluj, se spune: „Domnule Prefect! Sub înaltul patronaj al M. S. R şi preşedenţia de onoare a Dnlor general Averescu, primministru, Octavian Goga ministrul cultelor şi artelor, IPS Mitropolitul primat Miron Cristea, Dr. Juliu Maniu, Nic. Iorga şi I. Brăteanu, am pornit acţiunea pentru ridicarea unui monument marelui erou naţional Avram Iancu în Cluj, fosta Golgotă a neamului nostru. Ideea acestui monument a fost vie în inimile româneşti. Românii ardeleni au mai iniţiat odată o colectă pentru a-i ridica un monument lui Avram Inacu. Istoria acestei colecte cu zecile de procese de presă cu anii de închisoare, pe care i-a adus peste capetele celor ce au pornit şi au susţinut acţiunea până la confiscarea fondului adunat va rămâne o veşnică pată a desfiinţatei stăpâniri ungureşti. În toiul revoltei din noiembrie 1918 iar sa reluat idea acestui monument, dar o acţiune continuă şi sistematică a fost etnic imposibilă.
Acum a sosit timpul spre a putea îndeplini o sfântă datorie nu numai faţă de memoria eroului martir Avram Inacu, de la a cărui naştere în anul 1924 se împlinesc 100 de ani, ci şi faţă de problema educaţiei naţionale patriotice a generaţiunilor actuale şi a celor viitoare. Toată suflarea românească arată cel mai viu interes faţă de iniţiativa aceasta: biserica, presa, armata, autorităţile îşi au pe membrii cei mai distinşi în comitetul nostru. Fiind siguri că şi Dvoastră Dle Prefect, o să vă faceţi un titlu de onoare prin sprijinul ce îl veţi da acestei acţiuni, Adunarea generală va cooptat ca membru al ei şi Vă rugăm, să primiţi acest mandat onorific şi să binevoiţi a organiza în oraşul Dv. de reşedinţă şi în alte comune ale judeţului Dv. comitete însărcinate cu adunarea fondurilor insistând pe lângă organele Dv. administrative, ca să facă o cât mai vie şi eficientă propagandă aşa, ca terenul să fie pregătit pe când se vor distribui listele de colectă. Vă rugăm, Dle prefect să confirmaţi primirea mandatului de membru al Adunării generale şi să ne ţineţi la curet cu dispoziţiunile ce veţi lua şi fondurile ce se vor aduna. Comitetul îşi face o desosebită plăcere, recunoscând pe cale publică zelul şi rezultatele acţiunii Dv. Primiţi, Dle prefect, asigurarea deosebitelor noastre consideraţiuni. Cluj, la 18 februarie 1921. Preşedinte, general de divizie N. Petala, vicepreşedinţi, prof. univ. Ioan Lupaş, secretar general Emil Dandea”. În urma centralizării sumelor donate au fost strânse următoarele sume: localităţile din plasa Sf. Gheorghe -1204 lei; localităţile din plasa Aita Mare -100 lei; Covasna – 421 lei (din care 30 de lei din partea „diurnistului C. Şerban”). În 22 septembrie 1922, Subprefectura jud. Treiscaune a trimis suma de 1854 lei şi 50 bani. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 33/1923)
1923. S-a primit oferta pentru achiziţionarea revistei „Gospodăria”- publicaţie destinată „rezolvării chestiunilor edilitar-gospodăreşti din judeţe şi comune.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 36/1923)
1923. Prefectura a centralizat tabelele nominale şi situaţiile statistice referitoare la „angajaţii la stăpân” din localităţile judeţului Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 37/1923)
1923. Tabelele nominale cu adresele societăţilor industriale şi comerciale existente în localităţile jud. TREISCAUNE au fost transmise pentru a fi cuprinse în „Cartea generală de adrese din ROMÂNIA MARE! (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 56/1923)
1923. Prefectura a dispus întocmirea şi înaintarea tabelelor nominale cu privire la proprietarii de câini, respectiv „conscrierea câinilor şi impunerea dării de câine”, din localităţile judeţului TREISCAUNE”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 57/1923)
1923. Sunt difuzate în teritoriu ordinele privind interzicerea difuzării ziarului „Tuz” care apare în limba maghiară la VIENA şi ale unor publicaţii care propagă comunismul şi socialismul editate în alte ţări (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.61, 62 şi 63/1923)
1923. Primăria Sf. Gheorghe a transmis Prefecturii „ programele unor spectacole şi manifestări cultural-artistice şi sociale care au avut loc în SF. GHEORGHE”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 78/1923)
1923. Prefectura jud. Treiscaune a solicitat unităţilor din teritoriu să transmită „situaţiile statistice referitoare la şcolile primare şi de repetiţie din jud. TREISCAUNE, în anii şcolari 1917/1918 şi 1920/1921.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 81/1923)
1923. La Prefectura jud. Treiscaune s-au centralizat „tabelele nominale cu preoţii, profesorii şi învăţătorii care funcţionau la şcolile confesionale din localităţile jud. Treiscaune”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 88/1923)
1923. Prefectura afişează „Invitaţia adresată tuturor celor interesaţi de a participa la Expoziţia agricolă şi de industrie casnică a Moldovei organizată în oraşul Iaşi”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 100/1923)
1923. După obţinerea autorizaţiilor legale a avut loc deschiderea cazinoului maghiar din SF. GHEORGHE. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 101/1923)
1923. Este transmisă în teritoriu metodologia privind aplicarea prevederilor Legii privind înfrânarea cerşetoriei şi vagabondajului. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 103/1923)
1923. A fost aprobată documentaţia privind obţinerea personalităţii juridice de către CORPORAŢIA MESERIAŞILOR din SF. GHEORGHE. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 107/1923)
1923. Sunt transmise în teritoriu ordinele circulare referitoare la combaterea propagandei bolşevice. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 65/1923)
1923. Prefectura judeţului solicită înaintarea „tabelelor nominale cu cetăţenii din jud. Treiscaune care s-au refugiat în Ungaria”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 67/1923)
1923. Prefectura recomandă achiziţionarea Dicţionarului maghiar-român. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 114/1923)
1923. Prefectura a primit din partea Ministerului de Interne următoarea adresă: „Domnule prefect, Domnul Preşedinte al Academiei Române ne aduce la cunoştinţă prin adresa nr…. că aproape toate judeţele (foste comitate) alipite României de sub fosta stăpânire a Ungariei, au avut dinainte de război monografii istorice, geografice, etnografice, economice etc, despre judeţe şi capitalele lor. Cum este de un deosebit interes să se păstreze câte un exemplar din aceste monografii atât în Biblioteca Academiei cât şi în bibliotecile universităţilor din Iaşi, Cluj şi Cernăuţi, avem onoarea a vă ruga să binevoiţi a trimte direct acestor instituţii culturale câte un exemplar din monografiile sus arătate”. După investigaţiile făcute în arhiva judeţului, în noiembrie 1921, prefectul este informat că au fost identificate 570 buc (24 în ediţie de lux şi 546 bucăţi simple) din volumul Judeţul TREISCAUNE. Carte comemorativă scrisă cu prilejul serbării mileniului UNGARIEI”, tipărită în limba maghiară, SF. GHEORGHE, 1899. Este propus şi un preţ pentru vânzarea lor. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 122 şi 123/1923)
1923. Primăriile ofereau bilete de călătorie gratuite la spitalele de profil, a „persoanelor muşcate de animale turbate şi a celor alienate”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 124/1923)
1923. Prefectura a centralizat situaţiile statistice referitoare la efectivele de animale, pe localităţile judeţului TREISCAUNE, în perioada 1919-1922, în vederea „înfiinţării fondului judeţean pentru asigurarea, procurarea şi creşterea animalelor de prăsilă. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 129/1923)
1923. Este adus la cunoştinţă ordinul circular privind desfiinţarea Direcţiunii Administraţiei Teritoriilor Alipite şi Unificării Administrative şi înfiinţarea unor direcţii similare, în cadrul Ministerului de Interne. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 131/1923)
1923. Prefectura transmite primăriilor subordonate ordinul circular privind atribuţiunile primarilor în caz de mobilizare a populaţiei. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 132/1923)
1923. Este afişat ordinul privind aprobarea folosirii cursurilor de apă în scopuri industriale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 133/1923)
1923. A fost aprobat statutul Sindicatului ofiţerilor de rezervă, pensionari, invalizi şi urmaşilor acestora din ţinuturile alipite României – Grupa locală Braşov. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 138/1923)
1923. Prefectura primeşte cererea de acordare a unui sprijin financiar pentru editarea publicaţiei „Agricultorul”, Revistă Enciclopedică Ilustrată” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 144/1923)
1923. Primăria afişează decizia privind stabilirea taxelor pentru produsele comercializate în piaţa oraşului SF. GHEORGHE. Sunt stabilite tarife diferenţiate, pe categorii de mărfuri şi servicii, de la „comercianţi (de mărfuri alimentare şi nealimentare, de păsări şi animale, unelte agricole, articole de lux şi podoabe ) şi industriaşi”, la „comedianţi, dansatori pe sârmă, călăreţi de circ” ş.a. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 156/1923)
1923. Din răspunsul acordat Fundaţiei „Principele Carol”, rezultă că în anul 1923, în jud. Treiscauune funcţionau şase tipografii (două la Sf. Gheorghe, două la Tg. Secuiesc şi câte una la Barolt şi Covasna). (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 157/1923)
1923. Primăria adoptă decizia privind redenumirea străzii CIPARU, cu numele de dinainte de 1918, respectiv SYKO, deoarece terenul destinat amenajării străzii respective a fost donat, în anul 1910, de către familia ŞIKO. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 163/1923)
1923. Prefectul face următoarele propuneri pentru decorarea cu medalia „Victoria” a următorilor ofiţeri şi subofiţeri în rezervă: Pompeiu Pop, locotenent-preot militar, primnotar la Prefectura jud. Treiscaune; a luptat în Armata Română, Reg. 87 Infanterie, de la intrarea trupelor române în Transilvania până la 1 ianuarie 1920 (inclusiv pe frontul din Ungaria); Ioan Bontea, fost Buta, plutonier în rezervă, funcţionar la Prefectura Treiscaune; a luptat în Armata Română, Regimentul 87 Infanterie, de la 18 februarie la 24 octombrie 1919, în luptele de la Tisa contra Ungariei; Lascu Teodor, locotenent în rezervă, poliţai în Sf. Gheorghe; a făcut parte din Copul Voluntarilor Români, sub conducerea Generalului M. Olteanu, în anul 1917; a luat parte la luptele din Basarabia, Transilvania şi Maramureş; mai înâi a fost commandant de pluton, iar apoi ofiţer de informaţii trimis înaintea trupelor în Transilvania. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 177/1923)
1923. Este difuzată în teritoriu circulara privind monitorizarea eventualelor acţiuni organizate de asociaţiile evreieşti împotriva prevederilor proiectului de Constituţie. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 178/1923)
1923. Prefectura afişează circulara privind intensificarea controlului asupra comportării elevilor din şcolile secundare. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 179/1923)
1923. Prefectura primeşte oferta pentru achiziţionarea de către instituţiile publice a stingătorului de incendiu „Pompier; cel mai bun, cel mai simplu, cel mai solid, cel mai elegant, cel mai ieftin”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 193/1923)
1923. Este distribuită în teritoriu circulara privind sprijinirea financiară a Academiei de Înalte Studii Economice din BUCUREŞTI, pentru dotarea şi modernizarea laboaratoarelor, bibliotecii, muzeului etc. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 200/1923) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
