Primăvara aduce bogăţie în judeţul Covasna, preconizându-se că anul acesta va fi unul dintre cei mai productivi ani în ceea ce priveşte agricultura.
Cultura de rapiţă de toamnă arată mai bine ca niciodată iar acest lucru nu numai că se vede pe câmpurile judeţului, dar ne confirmă şi domnul Konczei Csaba, directorul Direcţiei Agricole (D.A.) Covasna: „Culturile de rapiţă arată foarte bine, şi asta datorită unei primăveri de excepţie din punct de vedere al umidităţii. Cred că în judeţul nostru, asemenea culturi de rapiţă nu au fost, încă, niciodată nu au arătat aşa de bine. Toate culturile arată foarte bine anul acesta. (…) Important este ca fermierii să facă tratamentele pentru dăunători.”
Chiar dacă este o cultură destul de nouă pe meleagurile covăsnene, rapiţa a câştigat repede teren datorită costului de cultivare mult mai scăzut decât în cazul cartofului, fiind comparabil cu cel al cerealelor, proftul fiind chiar mai mare decât în cazul acestora, dar şi datorită pieţei de desfacere asigurată. Faptul că rapiţa este o plantă nu foarte rezistentă la frig, fermierii din zona noastră au evitat o perioadă să o cultive în cantităţi mari, însă, pe piaţă au apărut hibrizi care sunt mai rezistenţi la clima din depresiune, fapt pentru care în ultimii 3 ani producţia de rapiţă a crescut.
„Dacă în sol este umezeală destulă, atunci se pune rapiţă de toamnă mai multă. În ultimii doi ani, având în vedere că au fost mai secetoşi, nu s-a pus suficientă rapiţă, însă, şi aşa, trendul este de creştere a suprafeţelor cultivate cu rapiţă de toamnă. Nivelul de cheltuieli este undeva la nivelul cerealelor şi câştigul este puţin mai mare ca la cereale, dar nivelul de cheltuieli este mult mai mic decât la cartofi sau la sfeclă. Aici singurul lucru care este un plus mare, este că are o piaţă de desfacere asigurată”, a explicat directorul D.A.
Scepticii spun că odată cu creşterea suprafeţei cultivate cu rapiţă, va scădea suprafaţa cultivată cu grâu, astfel „înfometând” populaţia, însă rapiţa este recunoscută şi foarte apreciată pentru uleiul ecologic pe care aceasta îl dă, pentru proprietăţile ei naturiste apicole în tratarea diferitelor boli dar şi pentru faptul că o cultură de rapiţă pregăteşte solul pentru cultivarea grâului sau orzului.
Totuşi, fermierii nu au renunţat la cultivarea cerealelor, cartofului şi a altor culturi care ne asigură masa de zi cu zi. Procentul cel mai mare îl ocupă în continuare culturile de cartof şi cereale, nefiind vorba de un dezechilibru şi o „înfometare” a populaţiei. În judeţul Covasna avem în moment de faţă 1.019 hectare de rapiţă de toamnă, 1400 de legume de câmp, 3.000 de hectare de sfeclă de zahăr, 6.000 de hectare de orzoaică de primăvară, 8.000 de hectare de porumb, 11.000 de hectare de cartofi şi 24.000 de hectare de cereale de toamnă. Pe restul suprafeţei sunt cultivate culturi furajere, însumând astfel peste 83.000 de hectare bogate în tot judeţul.
Conform Wikipedia.org, în anul 2011, producția de rapiță a Uniunii Europene fost de 19,1 milioane tone. În Uniunea Europeană, Franța este cel mai mare producător, cu 5,35 milioane tone în 2011, România producând 670.000 de tone, iar Bulgaria 520.000 de tone de rapiţă.
Maricela Dan
