30,52% din cei 184.700 de alegători din județul Covasna și-au exprimat ieri votul la alegerile pentru Parlamentul European.
Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, susţine că PNL a înregistrat un eşec la alegerile europarlamentare de duminică, iar acest lucru dovedeşte, în opinia sa, că liberalii au făcut o greşeală foarte mare părăsind Uniunea Social Liberală şi ieşind de la guvernare.
Horia Grama este de părere că unificarea forţelor de dreapta va fi foarte greu de realizat, având în vedere luptele dintre aceste partide şi faptul că Traian Băsescu doreşte să îşi impună întotdeauna punctul de vedere.
„Exit-poll-urile arată foarte clar că PSD nu numai că şi-a îndeplinit obiectivul de 30%, dar l-a şi depăşit semnificativ. PNL, în opinia mea, a înregistrat un eşec. (…) Se dovedeşte că PNL a făcut cea mai proastă mişcare ieşind de la guvernare, în special Crin Antonescu, care dacă rămânea era candidatul nostru, iar în momentul de faţă, văzând rezultatele, se putea considera viitorul preşedinte al României. (…) Unificarea dreptei va fi foarte complicat să se realizeze. Nu văd cum va putea PNL să stea alături de Partidul Mişcarea Populară, după luptele pe care le-a avut cu Traian Băsescu. Părerea mea e că unificarea dreptei nu se poate face”, a declarat, pentru AGERPRES, deputatul Horia Grama.
Exit-poll-urile au plasat alianţa electorală PSD-UNPR-PC pe primul loc la alegerile europarlamentare, cu peste 40 de procente, urmată la mare distanţă de PNL şi PDL.
Kelemen: Un rezultat bun al UDMR, conform aşteptărilor noastre. Considerăm că este un succes.
Potrivit Mediafax, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că rezultatul exit-poll-urilor indică „un succes” al UDMR la alegerile europarlamentare, care ar putea trimite trei deputaţi în PE. Kelemen Hunor a declarat, duminică seară, la Cluj-Napoca, după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor, că alegătorii maghiari şi-au dorit o reprezentare puternică în Parlamentul European şi o continuare a politicilor duse de UDMR. „Rezultatul conform exit-poll-urilor arată un rezultat bun, conform aşteptărilor noastre. Considerăm că este un succes. Considerăm că undeva între între şase-şapte la sută am obţinut, poate că, prin redistribuire, vom ajunge la trei deputaţi şi vom păstra o reprezentare puternică în PE. Mulţumim alegătorilor noştri, care au înţeles şi şi-au dorit o reprezentare puternică în PE, şi-au dorit o continuare în PE a politicilor duse de UDMR”, a afirmat Kelemen. Potrivit acestuia, UDMR a dus o campanie corectă, echilibrată, bine organizată şi bine pregătită, în carea abordat temele europene, iar comunitatea maghiară a arătat că UDMR este reprezentantul său, unul credibil nu numai în România, dar şi în PE.
***
Potrivit Agerpres, în judeţul Covasna au fost deschise 214 secţii de votare, iar la urne au fost așteptați peste 184.700 de alegători. Judeţului Covasna i-au fost repartizate un număr 203.215 buletine de vot şi 1070 de ştampile cu menţiunea „votat”.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna, Nicoleta Marin a menţionat că pentru asigurarea ordinii publice şi pentru protecţia secţiilor de votare au fost mobilizaţi peste 500 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI), respectiv 300 de poliţişti, 150 de jandarmi şi 60 de pompieri.
Componența Parlamentului European
În urma scrutinului, Parlamentul European va avea în componență 751 de europarlamentari.
Numărul de mandate este repartizat pe țări, în funcție de mărimea acestora. Parlamentul European va avea, în următoarea legislatură, următoarea componență pe țări: Austria — 18 membri PE la 8,3 milioane locuitori, Belgia — 21 membri PE la 10,7 milioane locuitori, Bulgaria — 17 membri la 7,6 milioane locuitori, Cipru — 6 membri la 0,8 milioane locuitori, Croația — 11 membri la 4,5 milioane locuitori, Danemarca — 13 membri la 5,5 milioane locuitori, Estonia — 6 membri la 1,3 milioane locuitori, Finlanda — 13 membri la 5,3 milioane locuitori, Franța — 74 de membri la 64,3 milioane locuitori, Germania — 96 membri la 82 milioane locuitori, Grecia — 21 membri la 11,2 milioane locuitori, Irlanda — 11 membri la 4,5 milioane locuitori, Italia — 73 de membri la 60 milioane locuitori, Letonia — 8 membri la 2,3 milioane locuitori, Lituania — 11 membri la 3,3 milioane locuitori, Luxemburg — 6 membri la 0,5 milioane locuitori, Malta — 6 membri la 0,4 milioane locuitori, Polonia — 51 membri la 38,1 milioane locuitori, Portugalia — 21 membri la 10,6 milioane locuitori, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord — 73 de membri la 61,7 milioane locuitori, Republica Cehă — 21 membri la 10,5 milioane locuitori, România — 32 de membri la 21,5 milioane locuitori, Slovacia — 13 membri la 5,4 milioane locuitori, Slovenia — 8 membri la 2 milioane locuitori, Spania — 54 membri la 45,8 milioane locuitori, Suedia — 20 membri la 9,2 milioane locuitori, Ungaria — 21 membri la 10 milioane locuitori, Țările de Jos (Olanda) — 26 membri la 16,4 milioane locuitori.
Mandatul europarlamentarilor este de cinci ani. Primele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în luna iulie a anului 1979.
La 1 mai 2004, odată cu extinderea UE cu zece noi membri, numărul electorilor a crescut la 338 de milioane, pentru ca ulterior, la 1 ianuarie 2007, numărul persoanelor cu drept de vot să crească din nou, odată aderarea Bulgariei și României.
La 25 noiembrie 2007 în România și la 20 mai 2007, în Bulgaria s-au desfășurat primele alegeri pentru Parlamentul European ca urmare a aderării acestor state, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană.
Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în perioada 4-7 iunie 2009.
Europarlamentarii nu sunt grupați în delegații naționale, ci în șapte grupări politice. Acestea sunt: Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat); Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European; Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa; Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană; Conservatorii și Reformiștii Europeni; Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică; Grupul Europa Libertății și Democrației.
Pentru prima dată, la 13 mai 1958, membrii legislativului comunitar s-au grupat conform afinităților politice și nu conform naționalității. Există și parlamentari neafiliați. Fiecare grupare politică are un președinte, un birou și un secretariat. O grupare politică trebuie să fie plurinațională și să aibă un număr minim de membri. Numărul minim de deputați necesar pentru a constitui un grup politic este de 25. Cel puțin o pătrime din state membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului. Un deputat poate aparține unui singur grup politic.
