Interviu cu dr. Halmagyi Ildiko, medic diabetolog şi specialist în boli de nutriţie

Diabetul este o boală a metabolisnului care se caracterizează de cele mai multe ori prin simptome vagi, ce nu ar da de bănuit bolnavului că este gazda unui ucigaş” tăcut. În ultimele trei decenii, numărul cazurilor de bolnavi de diabet s-a dublat, întâlnindu-se din ce în ce mai mult în rândul copiilor şi tinerilor. Principalul factor declanşator al diabetului este alimentaţia improprie şi lipsa mişcării.

Despre acest subiect am discutat cu dr. Halmagyi Ildiko, medic diabetolog şi specialist în boli de nutriţie, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Dr. Fogolyan Kristof” Sfântu Gheorghe.

Care sunt factorii cei mai importanti care duc la diabet? Care sunt simptomele care ar trebui să-i dea de gândit unui pacient că este în pragul unui diabet și că trebuie să meargă la un medic?

Aşa cum aţi spus, diabetul este o boală a secolului care se întâlneşte tot mai frecvent atât la tineri cât şi la adulţi. Pe lângă factorii genetici (predispoziţie care se moşteneşte) ar mai exista factori de mediu, care spunem că sunt factori de risc, care contribuie la declanşarea bolii. Cel mai important în ziua de astăzi este alimentaţia care este, să zicem, una nu foarte sănătoasă. Greşelile alimentare contribuie la apariţia bolii, și în egală măsură – sedentarismul, despre care putem afirma că este o altă boală a secolului nostru. Chiar şi copiii sunt mai puţin activi decât în trecut. Stau la calculator fac mai puţină mişcare şi atunci apare mai frecvent diabetul, la aceste persoane. Şi obezitatea este un factor de risc important în apariţia bolii care contribuie – în cazul multor persoane – la apariţia diabetului.

Din păcate, diabetul este o boală care nu doare. La început nu are decât câteva simptome: senzaţie de sete, urinare frecventă, astenie. Sunt simptome care nu supără pe toată lumea. Nu este ca boala de inimă care atunci când te doare, te duci repede la medic. Aici, adultul mai ales, poate să stea luni de zile cu aceste simptome şi nu îl supără atât de mult ca să se prezinte la medic.

Cum se poate ține sub control diabetul?  

Practic, o alimentaţie sănătoasă ar putea să ţină sub control diabetul. Chiar dacă boala a apărut, dacă pacientul reuşeşte să-şi modifice obiceiurile alimenare şi să facă mişcare, atunci diabetul  se poate controla. Trebuie să ştim că boala are o evoluţie cronică; cine are diagnostic de diabet înseamnă că trebuie să țină regim toată viaţa, să facă tratament, deci nu se vindecă. Avem toate mijloacele pentru tratamentul diabetului, acum este mult mai uşor, deoarece insulinele  se administrează cu ajutorul unor „pen”-uri care sunt foarte comode de folosit. Pacienţii au posibilitatea să-şi monitorizeze glicemia, există glucometre, deci sunt mult mai multe posibilităţi decât cu câțiva ani în urmă, când am început eu să mă ocup de diabetici, dar totuşi, regulile de alimentaţie, mişcare, tratament, trebuie ţinute în continuare, pentru că altfel nu se poate trata cum trebuie.

Ce ar trebui să conţină alimentaţia unui copil şi a unui adult în acest caz?

Principiul de bază este acelaşi: trebuie să scoatem din alimentaţia pacientului cu diabet dulciurile concentrate. Mă refer la zahăr, ciocolată, prăjituri. Acestea nu au ce căuta în alimentaţia pacientului cu diabet, în schimb totdeauna am spus că ceea ce recomandăm pacienţilor diagnosticaţi cu diabet este o alimentaţie absolut sănătoasă, care poate fi folosită de către oricine, nu numai de către diabetic. Ideea este să scădem  dulciurile, nu numai acestea concentrate, ci şi hidraţii de carbon din pâine, din făinoase. La copil recomand mai mult, cam 200-250 de grame de hidraţi de carbon, iar la adult, depinde de greutatea pacientului. De regulă 200 de grame recomandăm la pacientul normoponderal şi 180 sau mai puţin la pacientul obez. În ce priveşte celălalte alimente, diabeticul poate consuma fructe acrişoare, până la o jumătate de  kilogram pe zi, lactate, tot aşa, până la o jumătate de litru pe zi. Este o gamă mare de fructe care pot fi consumate: mere, grepfruit, kiwi, portocale, pepene roşu, coacăze, vişine. Pacientul are posibilitatea să aleagă.

Care este cea mai afectată categorie de vârstă de diabet şi totodată, cine trece mai uşor peste această boală?

Ca şi grupă de vârstă, pot să spun că cel mai frecvent  diabetul apare la maturitate, între 50 şi 60 de ani. Trebuie să deosebim două tipuri de diabet:  Diabetul zaharat tip 1, care este insulino necesitant. Acesta apare la copii, la tineri până la 40 de ani, iar diabetul zaharat tip 2, care este un diabet tratat de cele mai multe ori cu dietă şi antidiabetice orale, este diabetul de maturitate, să zicem. Dar şi în acest caz, după o anumită evoluţie a bolii rezerva pancreatică de insulină se epuizeză,  şi atunci şi aceştia au nevoie de tratament cu insulină.

Depinde de persoană cum se face adaptarea cu boala. Când apare la copil, părinţii sunt foarte afectaţi şi trec destul de greu peste şocul diagnosticului. Dar am observat, copiii se acomodează destul de uşor şi învaţă foarte repede. Noi organizăm în fiecare an tabere de vară pentru copii şi adolescenţi şi am observat un progres nemaipomenit. Într-o săptămână copilul învaţă să-şi facă singur injecţia de insulină, până atunci fiind  ajutat de mamă. Învaţă cum să cântărească alimentele pe care le consumă. Se uită pe farfurie şi aproximează cam ce cantitate trebuie să mănânce. Fac mişcare în această tabără. Eu zic că este un lucru foarte bine venit şi copiii învaţă repede.  La adulţi, unii acceptă, se obişnuiesc, îşi schimbă regimul de viaţă, fac mişcare şi merge totul bine. Cei care nu vor să accepte, sau au impresia că nu este o boală foarte serioasă, aceia sunt mai dezechilibraţi.  Dar cei care nu colaborează şi nu fac cum li se spune ajung la complicaţii, şi din păcate, boala care nu doare dă nişte complicaţii foarte urâte şi foarte severe, care ulterior sunt mult mai greu de redresat şi costă mult mai mult spitalizarea şi tratamentul complicaţiilor.

Spuneţi-ne, vă rog, care sunt cele mai frecvente complicaţii?

Sunt două tipuri de complicaţii: sunt complicaţiile microvasculare şi macrovasculare.

Cele microvasculare se referă la retinoptie diabetică, care poate să meargă până la orbire, la nefropatia diabetică, mulţi pacienţi ajung chiar la dializă, din cauză că rinichiul suferă şi la un moment dat nu mai funcţionează. A treia complicaţie microvasculară este arteropatia diabetică. Sunt multe amputaţii făcute la diabetici, tocmai din această cauză. Fac arteropatie cu plăgi care nu se vindecă şi atunci singura soluţie este amputaţia.

Complicaţiile macrovasculare sunt cele legate de bolile de inimă. Infarctul miocardin, hipertensiunea, accidentele vasculare cerebrale. Şi acestea sunt mult mai frecvente la pacientul cu diabet zaharat. Dar trebuie să fin optimişti, pacientul corect tratat nu trebuie să ajungă la aceste complicaţii.

Doresc să vă întreb ce părere aveţi despre reclamele frumos colorate de la televizor, care ne îndeamnă să consumăm, spre exemplu, biscuiţi la micul-dejun?

Micul dejun este bine să nu lipsească din alimentaţia pacientului. Eu, cu biscuiţii pentru diabetici nu sunt de acord, pentru că orice biscuite conţine făină. Făina are glucide, dar există şi biscuiţi dietetici. Noi recomandăm un lactat, un iaurt, un kefir, mezeluri sau zarzavaturi. Să fie un mic-dejun echilibrat, dar cu alimentele care are voie să le consume diabeticul.

Eu foarte sincer nu aş recomandat biscuiţi în loc de mic-dejun nici pentru persoanele care nu suferă de diabet. Aş recomanda un caşcaval, un mezel, nişte legume şi ceva lactat. Acestea sunt   mult mai potrivite pentru micul-dejun. Este important să fie mic-dejun, să nu sărim peste el şi să ajungem după-masă, după multe ore de muncă  să mâncăm două porţii în loc de una.

De aici vin problemele şi apare obezitatea. Majoritatea oamenilor activi mănâncă dezordonat şi nu respectă cele trei mese principale. Sunt mulţi care vin aici la cabinet şi povestesc că seara mănâncă masa cea mai bogată, ceea ce este foarte rău. Dar omul ajunge târziu acasă, este flămând, toată ziua a mâncat în fugă un sandviş eventual şi seara mănâncă o cantitate mult prea mare. Plus de asta, dacă mănâncă târziu şi nu mai face niciun pic de mişcare după aceea, totul se depune, şi atunci apare obezitatea.

Şi totuşi, sunt şi persoane subponderale care suferă de diabet.

Aici, de obicei se moşteneşte. Ereditatea îşi spune cuvântul. Rezerva de insulină a pancreasului, probabil celulele beta, care secretă insulina suferă, şi nu secretă suficientă insulină – hormonul care prelucrează glucidele – şi atunci apare diabetul la tineri şi persoane slabe. Acesta este forma de diabet tip 1, care necesită doze suplimentare de insulină.

Există vreun test prin care să putem monotoriza funcţia  pancreasului şi dacă acesta eliberează destulă insulină?

Există în faza de prediabet, testul toleranţei la grucoză. Dar nu se face la omul sănătos, se face la o persoană la care ori are în familie diabetici, ori are nişte semne, simptome care ar putea duce  l boală. Atunci se face acest test de toleranţă.

Covăsneniii sunt conştienţi de aceată boală, de riscuri? Cunosc simptomele?

Eu zic că da. De mulţi ani  facem educaţie nu numai la nivel de cabinet,  iar de 10 ani  facem întruniri cu pacienţii de Ziua Mondială a Diabetului, care este pe 14 noiembrie. Totdeauna organizăm o întrunire cu pacienţii, la  care invităm specialişti, discutăm despre regim, discutăm despre complicaţii, despre boală în sine. În ultima vreme am observat că  mai ales generaţia tânără  se informează. Acum există posibilitate, toată lumea caută şi citeşte. Chiar dacă nu totdeauna informaţiile de pe internet sunt foarte corecte, măcar se interesează şi pe urmă vin la cabinet şi pun întrebări,  şi atunci clarificăm ce e bine, ce nu e bine şi cum trebuie să facă. Avem şi materiale educative şi multe resurse de informare.

Câţi pacienţi sunt în momentul de faţă în judeţul Covasna?

Sunt peste 6000 de pacienţi , din care cam 50-52 sunt copii. Eu zic că este un număr mare, deoarece când am început eu să mă ocup de diabetici, în judeţul Covasna existau 4-5 copii bolnavi de diabet. În Braşov, atunci erau 75 de copii. Acum, Braşovul are 80 de copii şi noi avem 52. A crescut mult numărul copiilor cu diabet.

Cum vine statul în ajutorul bolnavilor de diabet?

La copii şi tineri noi avem câteva pompe de insulină. Pentru acestea sunt necesare consumabile care ar costa foarte mult, cam 500 de lei, dacă ar trebui să şi le cumpere pacientul, dar sunt asigurate de stat, prin Casa Naţională de Asigurări.

Aşa trebuie să vă imaginaţi că pompa aceasta este ca un telefon mobil mai micuţ, care are un cateter cu un ac ce face legătura între pompă şi corp, deoarece acesta se bagă sub piele.  Insulina este dozată periodic. Este un lucru bun, care în străinătate este folosit în mult mai multe cazuri.

Copiii fac de regulă patru injecţii cu insulină pe zi: trei injecţii la mesele principale, insulină rapidă, şi seara la culcare fac o insulină lentă, care asigură bazalul. Cam același lucru îl faci şi cu pompa de insulină, dar am observat la copiii care au pompa că au un echilibru metabolic mai bun.

Este important să ne facem o glicemie,  periodic?

Măcar la 6 luni sau la un an. Nu este mare lucru. Cred că la noi oamenii nu sunt aşa de conştienţi să meargă o dată pe an să-şi facă un control serios la laborator sau la medicul de familie. Şi educaţia este foarte importantă. Noi facem educaţie la cei care ajung aici, la cabinet, dar pentru marea masă a populaţiei, ar trebui, poate, mai mult.

Noul pachet de sănătate conţine prevederi care să avantajeze pacientul bolnav de diabet?

Aşteptăm noua listă de medicamente compensate pe care ar trebui să apară o serie de medicamente noi cu care să tratăm diabeticul. Chiar şi vecinii noştri din Ungaria folosesc toate medicamentele noi care au apărut pe piaţă, iar noi aşteptăm de anul trecut. Acum nu mai ştim când o să apară. Cred că asta ar trebui urgentat ca să avem posibilitatea să folosim tot ce a apărut mai nou, în interesul pacientului  cu diabet.

Aşadar, nu aşteptaţi până în ultima clipă pentru a consulta medicul specialist, ci mergeţi din timp şi analizaţi-vă starea de sănătate, chiar dacă vă simţiţi sănătoşi, ori nu aveţi în familie cazuri de diabet. Nu vă gândiţi că „mie nu mi se poate întâmpla”, deoarece diabetul, asemeni altor boli, nu-şi alege bolnavii. De asemenea îndemn mamele să-şi alăpteze copiii cât de mult au posibilitatea, deoarece, conform ultimelor studii, alăptarea este în strânsă legătură cu combaterea multor boli. Alimentaţia corectă începe de la naştere, iar pentru faptul că noi, oamenii, suntem o specie mai evoluată decât alte vieţuitoare de pe Pământ, care creează hrană artificială, nu înseamnă că trebuie să ne ignorăm instinctele primare şi să abuzăm de tehnologia care a pus stăpânire peste viaţa noastră. Sănătatea vine din interior, iar ce ajunge în interior depinde numai de noi.

Maricela Dan

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail