Europarlamentarul Eduard Hellvig, care candidează pentru un nou mandat pe listele PNL, consideră că viitorii reprezentanţi ai României în Parlamentul European trebuie să-şi unească forţele şi să acţioneze în interesul naţional şi strategic al ţării.
El a apreciat că lipsa de coeziune manifestată până acum de europarlamentarii români, precum şi disputele interne „externalizate” în Parlamentul European nu au făcut decât să slăbească forţa României.
„În perioada în care am fost în Parlamentul European am învăţat un lucru: că lipsa de coeziune a europarlamentarilor români şi lipsa capacităţii noastre de a lucra împreună pentru strategii şi interese naţionale ne-a făcut mai vulnerabili, mai lipsiţi de forţă. Şi mesajul e că, din punctul de vedere al liberalilor, în mandatul 2014-2019 pe anumite proiecte importante cum ar fi agricultura, politica externă şi de vecinătate a UE şi a României în zona balcanică şi a Europei de est, precum şi strategia energetică a României trebuie să avem un moratoriu astfel încât europarlamentarii români să lucreze împreună în interesul strategic al României. Să evităm disputa şi externalizarea disputelor din spaţiul intern în spaţiul Parlamentul european. Am credinţa că din această perspectivă vom trece de faza de romantism politic de care am dat dovadă ca şi clasă politică în Parlamentul European şi vom da dovadă de pragmatism politic în interesul naţional şi în interesul strategic al României”, a declarat ieri Eduard Hellvig într-o conferinţă de presă susţinută la Sfântu Gheorghe.
El a menţionat că este candidatul PNL pentru Parlamentul European în Regiunea Centru şi că structura sa etnică, „o parte german, un pic maghiar şi majoritar român”, îl fac capabil să înţeleagă foarte bine problemele şi oamenii acestei regiuni.
Alegerile prezidenţiale sunt foarte personalizate, contează candidatul
Europarlamentarul Eduard Hellvig a declarat că apropierea partidelor de dreapta după scrutinul din 25 mai este binevenită în perspectiva alegerilor prezidenţiale, însă consideră că o importanţă covârşitoare în câştigarea acestora o are persoana care va fi propusă pentru funcţia supremă în stat.
Răspunzând unei întrebări venite din partea ziariştilor legată de o eventuală „asociere politică” între PNL şi PDL după alegerile europarlamentare, Eduard Hellvig a spus că, după o perioadă în care a intrat în diferite alianţe, PNL se gândeşte la „un drum politic pe picioarele lui”, însă în mod evident la alegerile prezidenţiale lupta se va da între stânga şi dreapta, prin urmare partidele de aceeaşi orientare se vor apropia.
„Evident că rezultatul alegerilor europarlamentare ne va arăta fotografia momentului din punctul de vedere al susţinerii electorale (…), evident că avem în faţă un scrutin electoral care ţine de prezidenţiale şi e clar că ne îndreptăm spre o competiţie între dreapta şi stânga şi în mod natural aceste partide se vor apropia. Dar eu am o teorie care nu ţine neapărat de jocul politic. Alegerile prezidenţiale sunt foarte personalizate şi nu ajunge ca anumite partide să se asocieze pentru a se lupta cu alţii, e vorba de a avea un candidat care să aibă potenţial să câştige, un candidat care să aibă credibilitate şi susţinere politică de la o structură importantă, pentru că altfel e foarte greu să câştigi. Trebuie să ţii cont de persoana care va candida la prezidenţiale (…) Pe lângă toate lucrurile astea mai avem un electorat care nu poate fi transferat”, a afirmat Hellvig.
În opinia sa, „jocul pentru toamnă nu va fi făcut între politicieni, ci între candidatul dreptei şi cetăţeanul care votează”. „Din această perspectivă e binevenită orice apropiere în zona dreptei din raţiuni de organizare, dar cel mai important lucru e să mergi împotriva stângii cu un candidat care are credibilitate şi care are capacitatea de a aduna voturile din toată zona dreptei. Noi avem convingerea că acesta e Crin Antonescu”, a spus Eduard Hellvig.
Vicepreşedintele democrat-liberal Ioan Oltean a declarat joi că după alegerile europarlamentare PDL va fi preocupat să realizeze „asocieri politice” în vederea câştigării alegerilor prezidenţiale, iar în acest sens se gândeşte la PNL ca principal partener. În opinia sa, ideal ar fi ca forţele politice de dreapta să depăşească „interesul de grup, orgoliile de partid” şi să aibă un candidat unic la preşedinţia României.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
