Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Covasna şi a Spitalului de Urgenţă Sfântu Gheorghe atenţioneză că a început sezonul căpuşelor.
Conform declaraţiei purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Sfântu Gheorghe, Pataki Anna-Maria, patru persoane s-au prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU), prezentând muncături de căpusă, până în această perioadă. Aceasta a mai completat că toţi pacienţii sunt în afara pericolului în cest moment şi a recomandat tuturor celor care ies în natură să fie foarte atenţi pentru a nu „colecta” acarienii: „Toată lumea care iese în natură trebuie să îşi facă o examinare a corpului, să vadă dacă nu cumva a fost înţepat de o căpusă. În cazul în care observă o căpuşă pe piele, nu este indicat să se apuce să o scoată, deoarece s-ar putea să îi rămână capul sub piele, ceea ce nu este bine, indicat este să se prezinte cel mai repede la UPU unde se va scoate căpuşa respectivă, în condiţii sigure”, a explicat Pataki Anna-Maria.
Perioada propice pentru căpuşe începe din primăvară şi se întinde până spre sfârşitul toamnei. Acestea sunt prezente atât în zonele rurale, cât şi în cele urbane, inclusiv în numeroase destinaţii populare pentru activităţi în aer liber şi turism.
Totuşi, persoanele care vizitează zonele rurale sunt cele mai expuse riscului de a fi muşcate de căpuşe, deoarece căpuşele se găsesc în mod deosebit la oi şi alte nimale din găspodărie. Riscul este mai mare apare atunci când se practică activităţi în aer liber cum ar fi camparea în natură, drumeţii, ciclism, alpinism, pescuit sau vânătoare, dacă nu sunt luate măsuri de protecţie suplimentare: folosirea îmbrăcăminţii care să nu permită migrarea căpuşelor pe corp, de preferat de culoare deschisă pentru a putea identifica insecta, sau utilizarea unui insectifug pe cele mai expuse părţi ale corpului. Sunt necesare măsuri de prevenţie şi protecţie contra căpuşelor şi pentru persoanele care nu părăsesc oraşul, dar care merg în parc, deţin animale de companie, sau locuiesc la casă: este necesară inspectarea copiilor după întoarcerea de la locul de joacă, se va evita aşezarea direct pe iarbă ori frecventarea locurilor cu multe tufişuri, iarba din curte trebuie întreţinută frecvent şi, eventual stropită cu insecticide, lemnele de foc se vor depozita cât mai departe de casă şi de uşa de acces, animalele de casă se vor controla mereu de căpuşe şi li se va administra un tratament deparazitar extern.
Dacă se doreşte deplasarea într-o zonă unde bolile transmise de căpuşe sunt endemice, este absolut necesară vaccinarea înainte de a pleca, conform recomandării medicului, iar după întoarcere, hainele folosite şi celelalte obiecte care au intrat în contact direct cu iarba, vor fi spălate cu apă fierbinte.
„În oraş nu prea au ce căuta, de obicei se găsesc acolo unde sunt tufişuri, păduri, în special de pe spatele frunzelor, pentru că nu le place la soare, se depun pe haine, pe părul animalelor de casă. Problema este că cine merge în pădure trebuie să conteze pe faptul că ar putea să „culeagă” o căpuşă. Căpuşa se urcă până acolo unde găseşte umbră: sub rochie, sub cămasă, şi acolo se apucă să înţepe. La noi foarte rar se prezintă cineva cu muşcături de căpuşă pe timpul verii.”, a declarat domnul doctor Santa, medic epidemiolog al DSP Covsna.
Cele mai frecvente boli trasmise de căpuşe şi simptomele acestora:
Boala Lyme (borelioza) se manifestă prin următoarele simptome care apar, de obicei, în 30 de zile de la momentul muşcăturii: erupţie cutanată roşiatică, de formă circulară, în jurul muşcăturii, simptome asemănătoare celor de gripă, de exemplu, febră, oboseală, dureri de cap.
Cele mai multe cazuri de borelioză pot fi tratate, prin administrare de antibiotice timp de câteva săptămâni. Netratată, însă, boala poate provoca infecţii ale inimii, articulaţiilor şi sistemului nervos.
Febra recurentă se caracterizează prin următoarele simptome care apar, de obicei, în 3 săptămâni de la momentul muşcăturii: episoade repetate de febră, adesea însoţite de dureri de cap, dureri musculare şi de articulaţii, greaţă.
Numărul episoadelor de febră este foarte variabil, iar intervalul dintre ele este cuprins între 4 şi 14 zile. Tratamentul recomandat pentru febra recurentă transmisă de căpuşe este administrarea de tetraciclină sau doxiciclină. Cazurile de deces sunt foarte rare.
Encefalita de căpuşe este asociată cu următoarele simptome care, de obicei, apar în 4 săptămâni de la momentul muşcăturii: febră, oboseală, dureri de cap, dureri musculare şi greaţă.
Faza avansată a bolii implică sistemul nervos, cu simptome similare celor de meningită, şi necesită spitalizare. În prezent, nu există niciun tratament pentru encefalita de căpuşe. Deşi cazurile de deces sunt rare, există un risc considerabil de efecte neurologice de lungă durată. Vaccinarea prealabilă şi luarea măsurilor de protecţie împotriva muşcăturilor de căpuşe sunt extrem de importante atunci când vizitaţi o regiune endemică.
Febra hemoragică Crimeea-Congo se manifestă prin următoarele simptome (simptomele iniţiale apar în 30 de zile de la momentul muşcăturii): febră, dureri musculare, ameţeli, dureri abdominale, vărsături şi sângerări.
În prezent, nu există niciun tratament pentru febra hemoragică Crimeea-Congo, care poate fi mortală. Prin urmare, este extrem de important să luaţi măsuri preventive când vizitaţi regiuni endemice.
Maricela Dan
