Dacă deja aţi aşteptat prea mult după banii dumneavoastră, e cazul să începeţi să faceţi ceva concret. Bineînţeles, presupunem situaţia în care nu aveţi deja un titlu executoriu împotriva debitorului şi încercaţi să obţineţi unul cât mai curând.
Dacă creanţa dumneavoastră este constatată printr-un titlu executoriu – cele mai comune în practică sunt actul autentic notarial sau o hotărâre judecatorească – este simplu. Nu aveţi decât să vă adresaţi unui executor judecătoresc din raza judecătoriei unde domiciliază/are sediul debitorul şi să avansaţi cheltuielile de executare pentru a începe urmărirea silită a debitorului. Cele mai multe situaţii însă apar când creditorul nu are încă un titlu executoriu pentru a executa silit datornicul, şi trebuie să-l obţină repede.
Somarea debitorului
Puteţi începe cu somarea debitorului dumneavoastră pentru a-i notifica acestuia să vă achite debitul. Ca o regulă, pentru a avea dovada transmiterii somaţiei şi a conţinutului acesteia, preîntâmpinând o posibilă apărare a debitorului, orice comunicare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat. Sigur că există şi optiunea transmiterii somaţiei prin executor judecătoresc, dar presupunând costuri uşor mai mari decât o scrisoare recomandată, creditorii apelează destul de rar la această modalitate de somare a debitorului.
Termen
Termenul pe care îl acordaţi debitorului trebuie să fie de cel puţin 15 zile de la primirea somaţiei pentru ca în cazul refuzului acestuia de a achita restanţele să puteţi să vă adresaţi instanţei cu o cerere de emitere a ordonanţei de plată. În această procedură urgentă, somarea debitorului prin modalitatea descrisă mai sus este obligatorie.
După expirarea termenului puteţi să vă gândiţi la o acţiune în instanţă, care în funcţie de detaliile fiecărei speţe în parte poate să fie o ordonanţă de plată, cerere de valoare redusă sau procedură de drept comun. Dacă debitorul este în insolvenţă, executarea silită şi acţiunile în instanţă se suspendă de drept şi nu aveţi altă opţiune decât înscrierea la masa credală a debitorului. Este o procedură mai greoaie şi mai lentă, poate dura ani de zile până la finalizare, iar rezultatul este incert. Desigur există şi posibilitatea rezolvării litigiului prin mediere, deşi este greu de crezut că debitorul care nu şi-a achitat restanţele la termen va fi deschis unei soluţionări amiabile a conflictelor.
Soluţie
Soluţia preîntâmpinării tuturor problemelor care pot apărea de la neplata creanţelor la scadenţă rezidă în contracte bine întocmite, cu garanţii accesorii, care să vă protejeze de aceste situaţii. Oricine poate fi în situatia imposibilităţii recuperării debitelor. Important este să nu aşteptaţi până se prescrie dreptul la acţiune şi să nu mai puteţi să vă recuperaţi creanţele restante. Dacă e vorba de debite obişnuite, termenul de prescripţie este de 3 ani şi începe să curgă de la scadenţa creanţei. Dacă nu încercaţi să vă recuperaţi banii înăuntrul acestui termen, după împlinirea prescripţiei, debitorul poate refuza plata, iar dumneavoastră nu mai puteţi apela la forţa de constrângere a statului pentru a-l executa silit.
Procedura
E important de ştiut toţi paşii pe care îi aveţi de parcurs pentru a vă recupera banii. Aceştia sunt: un contract/act bine întocmit; punerea în întârziere a debitorului; somarea acestuia; acţionarea în instanţă a debitorului; executarea silită a rău-platnicului, după obţinerea titlului executoriu.
Dacă respectaţi toţi aceşti paşi, recuperarea debitelor restante este uşoară şi are şanse mari de reuşită.
www.coltuc.ro
