Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1920. Este adusă la cunoştinţă publică, oferta „Societăţii Generale de Asigurarea din Bucureşti – Dacia –România, (…) cea mai veche instituţie naţională de asigurare”, care prezintă cele mai solide granţii, atât prin fondurile de care dispune, cât şi prin întreaga ei activitate de 50 de ani”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1413/1920)
1920. S-a afişat circulara privind cifra de şcolarizare de la liceele militare, pentru anul şcolar 1920/1921: Mânăstirea Dealul -50; Iaşi-50; Craiova -50; Tg. Mureş -150; Chişinău -100. Pentru toate aceste locuri se acorda bursă de studii. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1506/1920)
1920. Prefectura primeşte mai multe telegrame şi adrese privind inventarierea materialelor şi bărăcilor rămase de la armată austro – ungară. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1548/1920)
1920. Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Secretariatul General Cluj, Direcţia Centrală a Pădurilor a trimis „tuturor prefecturilor din Transilvania, Banat şi ţinuturile ungurene alipite de vechiul Regat”, o circualară referitoare la „exploatarea raţională a materialului lemnos, necesar aprovizionării cu lemne de foc a populaţiei.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1562/1920)
1920. Este afişată circulară privind „evaluarea corectă a bunurilor celor decedaţi, în vederea stabilirii mărimii taxelor de succesiune, încurajând astfel reducerea veniturilor statului”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1564/1920)
1920. Decizia Prefecturii judeţului Treiscaune de aprobarea activităţii „Comitetului Central Judeţean pentru Serviciul de Control a activităţii “negustorilor speculanţi” şi desemnarea în componenţa comitetului amintit a judecătorului Romulus Olteanul, şeful Judecătoriei de Ocol Sf. Gheorghe. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1570/1920)
1920. Funcţia de şef al Serviciului Sanitar Judeţean Treisacune era îndeplinită de către dr. Ioan Popa . (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1571/1920)
1920. La solicitarea de eliberare, de către Şcoala de Aplicaţie a Infanteriei a „clădirilor şi grajdurile depozitului de armăsari”, din Sf. Gheorghe., a fost formulat următorul răspuns: „Noi stăm nemişcaţi la postul nostru, şi ne vedem de treaba noastră ostăşească şi nu predăm nimănui nici un local. Vă rugăm să binevoiţi a interveni ca să nu mai fim conturbaţi în serviciul nostru, cu asemenea intervenţiuni”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1574/1920)
1920. Prefectura jud. Treiscaune a transmis în teritoriu, ordinul circular al Ministerului de Interne privind adresarea corespondenţei secretarilor primăriilor, în calitatea lor de funcţionari de stat profesionişti, şi nu primarilor. „Secretarii au pregătirea necesară în rezolvarea diferitelor lucrări şi tot aceştia sunt făcuţi răspunzători de organele superioare, pentru buna administrare comunală, în toate ramurile ei”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1599/1920)
1920. Este publicată telegrama referitoare la aplicarea Decretul Regal prin care Vasile Pop a fost înlocuit în funcţia de prefect al judeţului Treiscaune cu Valeriu Neamţu. La încheierea mandatului său,Vasile Pop a trimis subprefectului, primarilor oraşelor şi primpretorilor o scrisoare în care mulţumeşte tuturor „pentru activitatea şi zelul de muncă prestat pentru binele şi propăşirea acestui judeţ, sub timpul conducerii” sale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1602/1920)
1920. Spitalului public din Sf. Gheorghe înaintează Prefecturii jud. Treiscaune, informarea referitoare la „cheltuielile efectuate cu internarea bolnavilor săraci, susţinuţi din foduri de la bugetul local.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1620/1920)
1920. Ordin circular prin care se solicită „implicarea şi sprijinul funcţionarilor administrativi şi poliţieneşti în activitatea de încasare a impozitelor de la populaţie, conform art.18 din Legea de urmărire, care obligă pe agenţii administrativi şi poliţieneşti să concure cu agenţii fiscului la încasarea dărilor”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1637/1920)
1920. Este publicat ordinul circular prin care se dispune ca listele de subscripţie pentru construirea unor edificii publice (şcoli, biserici, monumente), să aibă ataşat autorizaţiile legale din partea ministerelor de resort. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1638/1920)
1920. Prefectul jud. Treiscaune premeşte ordinul de „delegare la conducerea Garnizoanei Militare Sf. Gheorgher, a colonelului Grigoriu Sergiu, pe timpul lipsei titularului – col. Mihai Todicescu, care s-a prezentat la examenul de general”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1670/1920)
1920. Prefectul expediază în teritoriu, ordinul circular al Ministerului de Interne, referitor la raportarea oricărei aterizări a unor aeropalnuri străine, pentru a „nu se introduce prin contrabandă monezi străine, sau mărfuri.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1684/1920)
1920. Este transmis celor interesaţi, ordinul circular al Minsiterului Justiţiei, privind înterzicerea anchetării funcţionarilor publici, de către procurori. (ANC,Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1697/1920)
1920. Dr. Vicenţiu Rauca Răuceanu, primpretorul preturii Sf. Gheorghe solicită Prefecturii să – i elibereze un certificat din care să rezulte că îndeplineşte această funcţie. (ANC, FondPrefectura Treiscaune, dos. 1714/1920)
1920. Prefectura jud. Treiscaune informează direcţia de specialitate din cadrul Ministerului de Interne despre „concediul medical prelungit al dr. Zaharie Crişan, primarul oraşului Sf. Gheorghe”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1715/1920)
1920. Fabrica de postav Josif Telicsak, din Sf. Gheorghe, intitulată „Prima Fabrică Secuiană de Postav”, adresează Prefecturii o notă, “prin care anunţă întreruperea provizorie a producţiei, din cauza lipsei de debuşeu, de material brut, cât şi de combustibil”. Pentru depăşirea acestei situaţii se solicită „preţiosul concurs” al Prefecturii jud. Treiscaune. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1725/1920)
1920. Prefectul jud. Treiscaune aprobă cu prioritate cererea de „angajare ca practicant administrativ a numitului Octav Deisorian, deoarece de funcţionari români, se simte mare lipsă în administraţia judeţeană”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1733/1920)
1920. În raportul Companiei de Jandarmi Treiscaune referitor la starea de spirit a populaţiei, printre altele, se menţionează: Altruismul şi toleranţa prea mare din partea autorităţilor române, a dat naştere la o încuibare şi mai puternică a sovinismului maghiar, care se accentuiază tot mai puternic, atât la straturile păturei culte, cât şi în clasa ţărănească”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1692/1920)
1920. Este afişată broşura conţinând Legea pentru reglementarea conflictelor colective de muncă. După capitolul introductiv : „rostul şi lămurirea legii, expunerea de motive şi conţinutul legii. Capitolul rostul şi lămurirea Legii pentru reglementarea conflictelor colective de muncă are, la rândul său, următoarele subcapitole: lupta între capital şi muncă, prin sporuri de salarii viaţa se scumpeşte, nici patronii să nu închidă fabricile şi nici muncitorii să nu înceteze lucrul, prin ce mijloace se pot pune capăt pierderilor pricinuite de greve? Rolul Ministerului Muncii, legile ce se vor face, ce urmăreşte legea de faţă, libertatea muncii, împăciuirea, alegerea delegaţilor lucrătorilor, grijă pentru cei ce reprezintă interesul muncitorilor, rolul delegaţilor, procedura împăciuirii, arbitrajul, ce este sabotajul? muncitorii înfierează sabotajul, ce vrea să pedepsească legea? pentru cine sunt prevăzute pedespsele, cui se adresează legea. Expunerea de motive este semnată de ministru muncii şi ocrotirii sociale, Grigore Trancu –Iaşi. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 1750/1920).
1920. Secretariatul General din Cluj al Ministerului de Interne, transmite următorul ordin circular: „ Dle Subprefect, La reşedinţă, Pentru a putea şti, ce unităţi au fiinţat în Transilvania de la revoluţie şi unde s-au vărsat la desfiinţare arhivele respective, Vă invităm să ne comunicaţi de urgenţă, dar la tot cazul în termenul dat, datele de lipsă. Pentru mai buna evidenţiere veţi întocmi un tablou în două exemplare, după judeţ, arătând: numele, comuna, în care a fiinţat unitatea; numirea unităţii (gardă naţională, sau voluntari, aceştia apoi voluntari din Rusia, Italia); numărul membrilor unităţii; timpul de când până când a funcţionat; a capturat sau nu material de la fosta armată austro-germană; a purtat registre de intrare –ieşire; unde se află această arhivă a unităţii”. ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 805/1920)
1920 – 1940. Şcoala Normală de Fete „Regina Maria” din Sf.Gheorghe (mutată în 1935 la Tg.Secuiesc) a participat cu echipe de teatru la majoritatea manifestărilor cultural-artistice organizate de Prefectură şi ASTRA, cu ocazia sărbătorilor naţionale (10 mai, 1 decembrie, 24 ianuarie) şi a celor religioase (Crăciun, Bobotează, Paşti, Înălţarea Domnului-Ziua Eroilor etc.) (TAM-10 ani, p. 12 – 16)
Viaţa publică din Sf. Gheorghe, în anul 1921
1921 ianuarie 26. Asaltaţi de insistenţele autorităţilor publice locale, Secretariatul General din Cluj al Ministerului Finanţelor, respectiv Serviciul despăgubirilor de război, din cadrul Direcţiunii Contribuţii Directe şi de Război, la 26 ianuarie 1921, emite din Cluj, următorul Ordin circular: „Domnule Prefect! În legătură cu Ord. nostru telegrafic nr.32236 din 6 decembrie 1920 Vă rugăm să binevoiţi a face cunoscut populaţiei din jud. Dumnevoastră, ca să nu mai urgenteze rezolvarea rugărilor referitoare la pagubele de război şi nici cele referitoare la plata diurnelor comisiilor care au lucrat la evaluarea şi conscrierea pagubelor, deoarece creditul din care s-a plătit avansuri în contul pagubelor de război s-a epuizat şi acum suntem în aşteptarea unui nou credit bugetar de la Ministerul Finanţelor din Bucureşti, precum şi a unor noi instrucţiuni referitoare la fixarea competenţelor membrilor comisiilor de evaluare” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 392/1922 f. 51)
1921 ianuarie 31. Reprezentanţii comunităţii maghiare din judeţul Treiscaune adresează Garnizoanei militare Sf. Gheorghe, cererea de a organiza o consfătuire în vederea constituirii unei organizaţii proprii. „Domnule colonel, Locuitorii de naţionalitate maghiară, care formează o minoritate pe teritoriile alipite în baza tratatului de la Trianon, simt necesitatea, ca în baza legilor existente şi în cadrele statului să creeze organizaţia lor de minoritate, cu scopul „ca printr-o colaborare deschisă şi cinstită să ia partea lor activă din obligaţiile şi îndatoririle cetăţenilor, şi în acelaş ordin de idee să beneficieze şi de drepturile ce se cuvin fiecărui cetăţean. În ziua de 9 ianuarie a.c., a avut loc la Cluj -în urma consimţământului autorităţilor militare şi civile- o consfătuire pregătitoare. La această consfătuire s-a scos în relief scopul acestei organizaţiuni, care nu serveşte nici de cum scopuri ascunse sau inadmisibile.
Subsemnaţii doresc în consecinţă, cu intenţiuni analoage, să convoace o consfătuire a locuitorilor de naţionalitate maghiară a acestui judeţ, rugând prin aceasta, respectos consimţământul şi permisul Dumnevoastră. Ne având alt scop, decât pe acel mai sus menţionat -referindu-ne la precedentul din Cluj- insistăm cu tot respectul preţiosul Domnieivoastre consimţământ. Programul consfătuirii este: deschiderea consfătuirii; alegerea unui preşedinte şi a unui secretar; explicarea scopului organizării; alegerea delegaţilor pentru comitetul central. Numărul particiapnţilor va fi aproximativ de 250-300, iar consfătuirea dorim să o ţinem în sala cea mare a primăriei (sala cinematografului), în ziua de 23 februarie 1921. Primiţi vă rog domnule Colonel încredinţarea înaltei noastre consideraţiuni. Sf. Gheorghe, 31 ianuarie 1921”. Scrisoarea poartă 25 de semnături indescifrabile, în frunte cu cea a baronului Szentkereszty. Cu avizul Ministerului de Interne, cererea a fost aprobată. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 137/1921)
1921 martie 1. Prefectura jud. Treiscaune este înştiinţată despre înfiinţarea, cu data de 1 martie 1921, a Brigăzii Speciale de Siguranţă Sfântu Gheorghe: „Ministerul de Interne, Direcţia Siguranţei Generale, Subinspectoratul General din Transilvania, Brigada de Siguranţă Sfântu Gheorghe, Am onoarea a vă comunica că în ziua de 1 martie a.c. în această localitate a luat fiinţă Brigada Specială de Siguranţă, instalată în edificiul apartamentului de la etaj din str. Piaţa General Averescu nr.7. Vă rugăm să binevoiţi a încunoştiinţa despre aceasta organele cercului D-voastră de competenţă”. Sf. Gheorghe 3 martie 1921, Şef Brigadă Gh. Mercheşan”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 230/1921). Brigada specială de siguranţă Sf. Gheorghe începe să funcţioneze ca organ al poliţiei generale a statului. În componenţa sa intrau numai problemele de siguranţă. După 1 ianuarie 1930 Brigada specială de siguranţă Sf. Gheorghe a funcţionat ca birou în cadrul Poliţiei oraşului Sf. Gheorghe, astfel că unele dosare, începute deja, se constituie până în anii 1939-1940. (Îndrumător Arhivistic, p. 68, verso şi p. 69) (Va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
