Pentru prima dată în cadrul stagiunii concertelor simfonice din Sfântu Gheorghe, Filarmonica de Stat Târgu Mureș va susține un concert simfonic extraordinar vineri, 21 februarie, începând de la ora 19, în Sala Mare a Teatrului Tamási Áron, sub bagheta dirijorului de origine română Octav Calleya, stabilit în Spania.
Potrivit organizatorilor, concertul este parte integrantă a stagiunii 2013/2014, solişti fiind în program fiind cuprinse lucrări de W. A. Mozart, Giovanni Bottesini şi Ludwig van Beethoven ce vor fi interpretate de soliştii Nagy Kálmán (vioară), György Róbert (contrabas). Intrarea este liberă cu abonamentul pentru concerte simfonice, iar cei ce nu au abobnmente pot cumpăra bilete de la Biroul de Organizare și Coordonare Evenimente Culturale (Piața Libertății, nr. 1)
Concertul simfonic este organizat de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe, Biroul de Organizare și Coordonare Evenimente Culturale şi Casa de Cultură „Kónya Ádám”
**
Octav Calleya a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, iar ulterior a absolvit Academia de Muzică din Viena. Celebrul său profesor Swarowsky l-a elogiat ca “unul dintre cei mai buni dirijori ai generaţiei sale”. A urmat cursuri de măiestrie cu S.Celibidache şi F.Ferrara. De asemenea a câştigat şi numeroase premii internaţionale. Pentru o scurtă perioadă de timp înainte de a se stabili în Spania, s-a aflat la pupitrul dirijoral a Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat din Târgu Mureş. Ca dirijor invitat a concertat în numeroase ţări. Actualmente activează ca profesor de dirijat orchestră la Conservatorul Superior din Malaga.
Născut în 1984 la Târgu Mureş NAGY KÁLMÁN a început studiul viorii sub îndrumarea profesorilor Oláh Mária şi Bartha Lajos. În 2006 şi-a obţinut diploma de licenţă la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj în clasa profesoarei Dorina Mangra, iar în 2013 a terminat studiile masterat sub îndrumarea profesorului Valeriu Maior. Începând din 2003 a fost violonist al Filarmonicii „Transilvania” din Cluj, totodată şi-a desfăşurat activitatea în calitatea de
concertmaestru al Orchestrei „Classica” şi membru în ansambluri simfonice precum Filarmonica din Ţinutul Secuiesc, Camerata Romanica, Orchestra de Cameră „Noua Transilvania”, Orchestrei Festival London Bucharest (din 2012), Orchestra Dohnányi din Budapesta. Din 2013 este concertmaestru al orchestrei Filarmonicii din Oradea. Ca solist a colaborat cu orchestrele filarmonicilor din Târgu Mureş, Oradea, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc precum şi cu „Camerata Romanica”.
Născut la Gheorgheni în anul 1975, contrabasistul şi bas-baritonul GYÖRGY RÓBERT şi-a făcut studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj sub îndrumarea profesorilor Moga Liviu şi Major Ferenc, respectiv Valeriu Sorescu şi Szilágyi Ferenc, obţinând şi diploma de artist concertist la Hochschule für Musik und Theater din Zürich (Elveţia). Din timpul studenţiei a colaborat sau a fost membru în diferite ansambluri profesionale precum: Opera Maghiară din Cluj, filarmonicile din Târgu Mureş şi Cluj (la Cluj în prezent ocupă funcţia de şef de partidă la contrabas), Orchestra Simfonică din San Gallen (Elveţia), a Orchestra Festival Londra-Bucureşti. În calitate de artist liric a apărut în peste şaptezeci de concerte în diferite lucrări vocal-simfonice. Îşi desfăşoară activitatea şi ca profesor la Academia de Muzică din Cluj.
Despre program:
Scrisă în anul 1787 pentru două viori violă, contrabas şi doi corni, şi alcătuită din patru părţi, Gluma muzicală de Wolfgang Amadeus Mozart este o parodie la adresa muzicienilor proşti: a compozitorilor fără talent şi a instrumentiştilor neîndemânatici deopotrivă. Mijloacele muzicale folosite în acest scop sunt de exemplu: neputinţa compozitorului de a dezvolta temele muzicale expuse, caracterul eroic nepotrivit al Menuetului pe-alocuri presărat cu „greşelile” corniştilor, structura contrapunctică nereuşită a părţii finale ce se încheie într-un haos genial conceput de Mozart. Foarte probabil lucrarea a fost gândită pentru o interpretare orchestrală, caz în care, pentru a sublinia aspectul de parodie al muzicii, dirijorul îşi poate etala aptitudinile sale comice.
Giovanni Bottesini (1821 – 1889) născut la Cremona într-o familie de muzicieni, după educaţia muzicală primită mai ales în cântul violonistic, şi-a făcut studiile de contrabas la Conservatorul din Milano devenind a fi recunoscut un Paganini al instrumentului său. Lucrarea Grand duo concertante iniţial a fost concepută pentru doi contrabaşi şi orchestră şi prezentată în această formă publicului în 1840. Apoi la insistenţa lui Camillo Sivori, discipol al lui Paganini, a fost realizată varianta în care în locul unui contrabas este preluat de vioară.
Beethoven a terminat cea de a şaptea Simfonie în primăvara anului 1812 şi a prezentat-o publicului vienez în luna decembrie a anului următor. Datorită ritmului său această lucrare se numeşte într-un mod foarte potrivit “apoteoza dansului”. În această temă a unei muzici pline de temperament compozitorul a folosit melodii provenite din cele mai îndepărtate puncte ale Europei, îmbinând elemente populare irlandeze şi ruse.
