„Sporturile colective, în general, te obligă să respecţi reguli, te obligă să creezi opinii şi chiar te obligă să îţi modelezi caracterul.”, Constantin Iagăr, Preşedintele A.S. Ciucaş
Cu tradiţie în zona buzaielor, Asociaţia Sportivă Ciucaş începe, în luna ianuarie a fiecărui an, pregătirea sportivă pentru noul sezon.
Preşedintele Asociaţiei, Constantin Iagăr, a stat de vorbă cu noi şi ne-a povestit despre Asociaţie, despre copii pe care îi pregăteşte şi despre aşteptările sale în legătură cu activitatea sportivă din zonă.
„Sănătate, caracter şi rezultate.”
Care sunt obiectivele Asociaţiei Sportive Ciucaş?
Primul nostru obiectiv este să aducem tinerii să facă sport, să crească sănătoşi. După aceea încercăm să diversificăm disciplinele, pentru că nu tuturor trebuie să le placă fotbalul. Şi atunci, mergem la baschet, la oină, la handbal. În acest scop organizăm în timpul anului tot felul de cupe sau campionate: fotbal de sală, handbal, baschet, tenis de câmp.
Dacă aţi defini în trei cuvinte Asociaţia Sportivă Ciucaş, care ar fi acestea?
Sănătate, caracter şi rezultate.
Sunteţi Preşedinte al A.S. Ciucaş. Cum v-aţi dat seama că acesta este lucrul pe care vreţi să îl faceţi?
În tinereţe am practicat la rândul meu un sport. De aici a început totul. Mi-a plăcut foarte mult să lucrez cu grupe de copii. Mi-am dat seama că asta e cel mai important. După aceea am urmat cursuri de antrenor cu licenţă UEFA categoria C, de preparator fizic şi nutriţionist.
Cu cine mai colaboraţi pentru activităţile în care este implicată Asociaţia?
Mai avem încă doi antrenori UEFA licenţă C care se ocupă de grupele de copii. Am avut o colaborare deosebită cu Dan Buzea, reprezentant al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni. Acesta din urmă ne-a sprijinit în toate disciplinele, inclusiv, în alcătuirea unor proiecte pentru finanţări. În plus, alături de noi sunt şi autorităţile locale şi judeţene.
Care este cea mai mare realizare de până acum obţinută în cadrul A.S. Ciucaş?
Cea mai mare realizare a fost promovarea echipei de fotbal în 2011 din Liga a V a în Liga a IV a.
Echipa de fotbal A.S. Ciucaş
Ce ne puteţi spune despre seniorii din echipa de fotbal?
În cea mai mare parte sunt copii crescuţi de noi. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm se leagă de faptul că atunci când copii ajung la vârsta de seniorat, îşi termină şcolile şi datorită situaţiei sociale cu care ne confruntăm, ei aleg să părăsească ţara în vederea găsirii unui loc de muncă mai bun. Lucrul acesta se reflectă şi asupra rezultatelor din campionate. Trebuie menţionat şi faptul că noi nu urmărim performanţa. Pentru noi, aceste rezultate sunt pur şi simplu de orgoliu. Ceea ce este sigur, este faptul că dacă tinerii care au plecat în străinătate s-ar întoarce azi înapoi, am fi printre echipele fruntaşe. În situaţia de acum, facem echipă cu cei care au rămas în zonă, completăm cu juniori şi mergem mai departe. Aici este un tăvălug care, culmea, merge la deal. Dacă la un moment dat îl opreşti, este foarte greu să îl mai porneşti. Este foarte greu pentru că este nevoie de timp, nervi, de implicare personală şi de bani.
Cum reacţionează oamenii din zonă, respectiv din judeţ, atunci când se desfăşoară campionatele de fotbal?
La copii interesul este mai mare. La echipele de seniori parcă a mai dispărut aşa „microbul”. Nu mai este ca înainte. Acum au în casă tot ce le trebuie: vor să se uite la fotbal, au 4, 5 canale de sport şi văd de la nivel european până la liga a III a din România. Pe de altă parte, mai sunt etape în care chiar am avut spectatori. M-am bucurat că am văzut copii, am văzut femei şi tineret mult.
Ce aşteptări aveţi pentru noul sezon, vorbind strict de echipa de fotbal?
În primul rând ne dorim ca echipa de seniori să nu retrogradeze. Clar, acesta este unul din obiective. Sunt sigur că aşa se va întâmpla pentru că ne mai vin şi nouă din copii acasă. Mai mult, avem această echipă de Juniori I care sunt împreună deja de vreo 3 ani. De la ei avem aşteptări mari. Sunt capabili să se bată pentru titlu. E normal că dacă vor avea rezultate deosebite, dintre ei vor pleca şi la echipa mare.
Mai avem aşteptări şi de la toată lumea cu care discutăm, mă refer la patroni. Ne aşteptăm la o altă abordare din partea lor, în sensul în care ne-am dori să se implice şi ei puţin, nu neapărat în fotbal, şi la baschet, la handbal, la tenis sau oină.
Alte activităţi ale Asociaţiei Sportive Ciucaş
Ce alte activităţi mai întreprinde Asociaţia, în afară de fotbal?
Echipa de baschet are un program comunitar joia după masa, unde participă şi alţi copii din zonă, nu neapărat doar cei din echipa de baschet A.S. Ciucaş. Aici este bine să atingem şi subiectul legat de sala de forţă de care dispune Asociaţia. Menţionăm ca a fost iniţiativa Primarului, deoarece am primit un aparat multifuncţional de la Direcţia Judeţeană pentru Sport. După ce am primit acest echipament am completat sala de forţă cu restul de aparaturi de care era nevoie pentru a crea un circuit complet.
Cine are acces la această sală de forţă?
Toţi copii din A.S. Ciucaş au acces gratuit în sala de forţă. În primul rând ei au acces aici. Le putem oferi o locaţie unde se poate lucra bine.
Viitorul A.S. Ciucaş: copii
Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un copil pentru a face parte din A.S. Ciucaş?
În primul rând, copilul trebuie să aibă acordul părinţilor. După aceea este nevoie de o adeverinţă medicală şi deocamdată alte criterii nu avem.
Care este sunt limitele de vârste, minimă şi maximă, de înscriere în A.S. Ciucaş?
Avem o grupă de „piticoţi” care au avut azi primul antrenament şi care au doar 6 ani. Este cea mai delicată grupă. Iar de vârsta maximă, nu ştiu ce să vă zic. Pot să vă dau un exemplu: a venit un băiat, acum vreo doi ani, care nu a jucat fotbal în viaţa lui. Era ţapinar. Deci de la munca pădurii, a venit la mine şi mi-a zis că vrea să joace fotbal. Avea vreo 25 de ani. Dar prin forţa pe care o avea şi prin viteza de reacţie, suplinea toate celelalte carenţe. După nici o lună de zile era titular necontestat. Era ca o stâncă. Noi chiar râdeam: când se izbeau adversarii în el, parcă se izbeau în gard.
Ce facilităţi au copii care se înscriu în această Asociaţie Sportivă?
De obicei, după un an de zile putem să evaluăm copilul, adică să dăm nişte date despre el şi după aceea să îl redirecţionăm la fotbal, baschet, înot sau schi. Pentru copii şi pentru familiile lor cel mai mare premiu este acela că sunt sănătoşi, iar pentru noi este satisfacţia sufletească. Sincer, zona are un potenţial extraordinar. Unul din motivele pentru care puţini tineri din zonă ajung la performanţe este lipsa de dialog dintre el, familie şi instructor.
Ce le-aţi transmite părinţilor care nu consideră că activităţile sportive sunt importante pentru copii lor?
Poate nu sunt chiar la nivelul de a sfătui pe cineva, dar ca părere, eu le-aş spune să stea puţin şi să se gândească mai bine la ce înseamnă să ai în ziua de astăzi probleme de sănătate cu un copil. Este extraordinar de greu. Nu numai eu o spun, şi doctorii susţin că sportul înseamnă sănătate.
În plus, se potriveşte şi dictonul „Minte sănătoasă, într-un corp sănătos”. Dacă vrei să ai pe viitor tineri competenţi, să aibă un caracter deosebit, să poată să trăiască în colectivitate, să respecte reguli, atunci trebuie să îi creşti ca atare de mici. Asta nu înseamnă neapărat fotbal sau baschet. Sporturile colective, în general, te obligă să respecţi reguli, te obligă să creezi opinii şi chiar te obligă să îţi modelezi caracterul.
Cum vedeţi viitorul sportiv din zona buzaielor?
Aici mi-aş permite să fiu ceva mai sceptic. Sincer cred că totul se va rezuma strict la situaţia materială a zonei. Totuşi, mă împac cu gândul că la momentul acesta deja sunt părinţi tineri, generaţii care au văzut cu totul altceva, au alt acces la informaţie, văd altfel lucrurile. Asta este speranţa mea: că ei vor schimba multe lucruri, inclusiv viitorul sportului, inclusiv viitorul copiilor lor. Cred că vor fi mult mai interesaţi de generaţiile care vor urma.
Problema finanţării
Care sunt modalităţile de finanţare ale Asociaţiei şi în ce constau cheltuielile?
Problema finanţării este una un pic mai delicată. Reuşim să câştigăm ceva prin proiectele pe care le depunem şi la Consiliul Judeţean şi la Consiliul Local. Oricum, banii nu ne ajung, dar asta e situaţia. Sperăm să fie mai bine. Sperăm ca pe viitor să avem mai mulţi colaboratori în activităţile acestea, pentru că, în fond şi la urma urmei, nu sunt nici copii mei, nici ai domnului Primar, nici ai Consiliului Judeţean, sunt copii urbei.
Cât despre cheltuieli, încep cu un exemplu. Am început pregătirea de iarnă. Am făcut 80 de ceaiuri şi pentru asta am avut nevoie de: butelie de gaz, pahare, ceaiuri, lămâi şi zahăr. Probabil, dacă le-am fi cumpărat de undeva, ar fi costat mult mai mult. Noi am cheltuit aproximativ 60 de lei pentru două zile de antrenament. Cel mai greu este atunci când vine vorba de transportul la competiţiile sportive. Apoi intervin taxele pentru arbitraj, observatori şi transportul lor. Acestea sunt cele mai grele puncte. În ceea ce privesc echipamentele şi mingile, putem să spunem că a fost ceva mai uşor de abordat datorită sponsorizărilor de la terţi şi de la cetăţenii urbei. Aceştia din urmă au zis „hai să fac şi eu un echipament pentru o echipă de copii”, altul a zis „ia să cumpăr şi eu 5 mingi că la un moment dat şi eu am trecut pe aici şi mi-a plăcut fotbalul”. Nouă, celor din Asociaţie, ne convine mai mult atunci când cineva cumpără ceva pentru echipe, decât să dea banii. În acest fel s-ar elimina toate îndoielile şi toate părerile sceptice.
Turismul şi sportul:
„suntem a doua zonă din România în ceea ce priveşte puritatea aerului”
Din punctul dumneavoastră de vedere, ce impact ar putea avea activităţile sportive asupra turismului din zona buzaielor?
Acum ninge. Poate să fie un subiect şi pârtia de schi. Dacă era pusă la punct, cred că ar fi fost acum flux de turişti. Chiar dacă e mică pârtia, oameni ar veni din toate părţile. Pe de altă parte, anul trecut, Federaţia Română de Oină a hotărât să se desfăşoare la Întorsura Buzăului un campionat naţional de oină. Până şi federaţiile naţionale sunt interesate să vină la noi în zonă. Mai ales pentru că suntem a doua zonă din România în ceea ce priveşte puritatea aerului. Ar exista posibilitatea unor cantonamente pentru echipe sportive de calibru mare. În acest fel ar avea de câştigat toată lumea: ar fi nevoie de spaţii de cazare, masă şi altele. Orice echipă mare este interesată să vină aici, dar primul lucru de care întreabă sunt condiţiile de recuperare. Asta ce înseamnă? Saună, bazin, duşuri. Nu ar fi o investiţie extraordinară, dar este totuşi un punct pentru viitor de gândit. Precedentul a fost creat. La noi aici în zonă veneau echipe mari: Craiova, Steaua, Dinamo. Mai mult decât turism, dacă s-ar face toate aceste lucruri ar avea mai multă lume locuri de muncă.
Ce gânduri le transmiteţi oamenilor din zonă referitor la implicarea lor în activităţile Asociaţiei Sportive?
M-aş bucura enorm dacă ar veni mai des la stadion să îşi vadă copii şi să îi încurajeze. Potenţial există, dar este nevoie de o colaborare mai strânsă. Ar trebui să fie lăsate la o parte toate problemele de orice natură: politică, orgolii. Practic, copii sunt ai tuturor.
Iulia Taraş
