Imediat după intrarea în vigoare a noului Cod penal, judecătoriile şi penitenciarele au început o activitate febrilă privind numărul deţinuţilor care urmează a fi eliberaţi.
Infractori de tot felul, de la micii găinari şi şmenari, la escroci şi prostituate, şi până la înalţi funcţionari şi politicieni sau „oameni de afaceri”, cu toţii, cuprinşi de o frenezie subită, aşteaptă nerăbdători şi plini de speranţă frumoasa clipă a eliberării.
Nu vom comenta aici dacă noua lege e bună sau proastă, căci acest lucru nu intră în competenţa noastră, dar vom stărui puţin asupra efectelor legii.
Un hoţ eliberat din închisoare ce va face?! El nu ştie decât să fure, deci va face numai ceea ce ştie. Doar în cazul în care în perioada sa de „meditaţie în întuneric” n-o fi învăţat vreo „meserie” nouă de la colegii săi, pe care s-o „experimenteze” curând în exterior, el ar putea face şi altceva într-un domeniu înrudit…
Un escroc sadea ce va face în libertate?! Va face acelaşi lucru pe care l-a făcut şi înainte.
Dar un înalt funcţionar sau un politician care „a călcat pe bec” ce va face?! Probabil acelaşi lucru, dar într-o formă nouă.
Poate că unii dintre cei închişi vor fi învăţat ceva ieşind din nou „la lumina soarelui” şi nu vor mai dori să trăiască o asemenea experienţă, dar mulţi dintre cei eliberaţi se vor reîntoarce curând după gratii repopulând închisorile abia aerisite.
Problema e în ce măsură este pregătită societatea pentru a schimba starea de lucruri? Cine-i va, să folosim un termen foarte circulat, „monitoriza” pe toţi aceşti infractori care din nou dau năvală în viaţa noastră, adică cine ne va păzi de ei?!
De ce se întâmplă toate acestea?! De ce pe zi ce trece parcă apar tot mai mulţi răufăcători? De ce vizionând emisiunile TV pe diverse canale ai senzaţia că trăieşti într-o ţară de hoţi, violatori, scandalagii, derbedei şi mafioţi de tot felul, pe care îi mai şi „exportăm” prin diverse ţări ale lumii? Dacă lucrurile vor decurge în continuare la fel, şi nu se va schimba nimic în modul de gândire şi în faptele politicienilor şi guvernanţilor noştri, dar şi în atitudinea de multe ori nepăsătoare a cetăţenilor obişnuiţi, care totuşi i-au pus acolo ca să servească poporul, şi nu ca să fie serviţi, vom coborî tot mai jos pe scara întunericului, prăbuşindu-ne în gol…
Poporul este dezorientat şi nu mai ştie pe cine să creadă, adică pe cine „să voteze”. Când foştii guvernanţi, acum în în opoziţie, îi acuză în public pe actualii guvernanţi că sunt necinstiţi şi corupţi, iar cei de acum le răspund că cei dinaintea lor „au distrus ţara”, şi cum toţi aceştia se rotesc ciclic, ajungând alternativ la guvernare, atunci poporul în cine să mai aibă încredere, mai ales când, după atâţia ani de la „eliberare”, continuăm să batem pasul pe loc?
Dragi guvernanţi, dragi politicieni, dacă voi formaţi „elita societăţii”, sprijiniţi şi educaţi poporul, ajutându-l şi învăţându-l cum să-şi construiască o viaţă mai bună! Folosiţi resursele şi funcţiile politice şi administrative de care dispuneţi pentru progresul acestei ţări, şi nu pentru propriul progres!
Şi mai înainte de a tăia salarii şi pensii, de a lăsa mii de oameni fără locuri de muncă, şi de a lua „măsuri drastice” împotriva celor care vă slujesc, gândiţi-vă la părinţii voştri, care s-au sacrificat ca voi „să trăiţi bine”, gândiţi-vă la părinţii părinţilor voştri, care acum vă privesc mustrător din negura istoriei, şi „cântăriţi cu măsuri umane” gândindu-vă la viaţa copiilor, dar nu numai la viaţa propriilor copii, care o duc bine şi trăiesc în huzur, ci la viaţa tuturor copiilor acestei ţări, până la cel mai îndepărtat cătun din munţi, şi faceţi-vă cu onestitate datoria: făuriţi-le un viitor mai bun…
Anul 2014, conform previziunilor, ar trebui să fie „anul schimbării”… Să sperăm că aşa va fi!
Mihai Trifoi
