Duminică, pe 2 februarie, avem o Sărbătoare cu semnificaţii religioase, dar şi laică în acelaşi timp. Credincioşii ortodocsi prăznuiesc Întâmpinarea Domnului la trecerea unui interval de 40 de zile de la Naştere sa, în amintirea momentului în care Maica Domnului cu Pruncul în braţe a mers la Templul din Ierusalim.
În acele vremuri era obiceiul ca nou-născuţii de parte bărbătească să fie închinaţi lui Dumnezeu în cea de-a 40 a zi de la venirea lor pe lume, în amintirea pruncilor israeliţi salvaţi de la moarte.
Tot cu acest prilej avea loc aşa-numita procesiune a „curăţirii mamei”, prin aducerea unor jertfe ritualice (miel şi porumbel). Se credea că timp de o lună şi jumătate de zile după ce a născut femeia nu era „curată”, abia după efectuarea canonului ea putea intra în Templu cu noul-născut în braţe.
Previziuni empirice legate de starea vremii
Alături de multe alte obiceiuri păstrate din vechime întâlnite mai ales în mediul rural, s-a perpetuat o pitorească tradiţie legată de începutul lui Făurar, numită semnificativ- Ziua Ursului. După trecerea a două luni din iarnă, oamenii vor să ştie dacă mai ţine mult sezonul alb, iar un indiciu aroximativ îl poate oferi o reacţie a lui…Moş Martin.
Pe timpuri, cînd nu se ştia de prognoze meteo, populaţia se lua după anumite semne, cutume, datini, interpretând în mod simplist diferite semne ale naturii, vietăâilor, plantelor. Astfel, dacă pe 2 februarie este soare şi somnolentul mamifer la care ne referim îşi zăreşte umbra, iarna se spune că va mai dura încă saşe săptămâni. În caz că timpul e mohorât, cu cer acoperit şi ursul n-are cum să-şi vadă umbra pe zăpadă, înseamnă ca frigul va slăbi cât de curând în intensitate şi primavara mult-aşteptată se grăbeşte să vină.
Un „rege” neîncoronat al pădurii
În credinţa populară românească ursul reprezintă pe bună dreptate un „rege neîncoronat al pădurii”, fără rivali, fiind impunător şi curajos. De aceea în unele zone de munte, cum este şi judeţul Covasna, cu ani în urmă exista obiceiul ca pruncii plăpâzi, bolnăvicioşi să fie unşi cu grăsimea acestui animal puternic.
Regretatul bădia Nicolae Banciu, din Dobârlău, fost vreme de peste două decenii corespondent voluntar al ziarului „Cuvîntul Nou”, îmi povestea pe lângă multe alte obiceiuri şi datini din bătrîni, că bunicul său în glumă îl mânjea pe faţă cu seu când era un prichindel, îngânând un descânt din care Nicuşor a reţinut că trebuie să crescă „mare şi frumos”, ca un…urs! Era chiar şi o modă ca băieţii mai plăpânzi să fie alintaţi cu porecla „Ursu”, spre a căpăta putere la maturitate.
Persoanele „bolnave de sperietură” erau afumate cu păr smuls din blana unui asemenea personaj mormăitor. Odinioară, când prin sate colindau ţiganii ursari, bărbaţii betegi de şale se aşezau pe pământ şi se lăsau calcaţi de impozantele fiare îmblânzite, cu belciug în nas, făcând un original „masaj”, ca să-şi revină şi să fie iar sănătoşi.
De Ziua Ursului, bătrânii faceau prognozarea timpului optim al culturilor din sezonul următor, stabilind timpul optim al semănăturilor de primăvară. Unii gospodari mai superstiţioşi ameninţau cu… securea pomii fructiferi din livadă, „speriindu-i” că îi vor tăia dacă nu dau rod.
„Groundhog Day”
… Nu doar în ţara noastră data de 2 februarie are o anumită însemnătate – în afară de cea religioasă – fiind numită în Statele Unite ale Americii „Groundhog Day” – „Ziua Marmotei” sau a „Cârtiţei”. (A fost şi un film celebru cu acest titlu, vă amintiţi?)
Peste Atlantic ziua amintită este legată de o tradiţie populară, ajunsă la 128 de ediţie.Simpaticul personaj înblănit se numeşte „Phil”, fiind un mic mamifer ce trăieşte sub pământ, şi care poate prevesti dacă iarna mai continuă mult ori nu. În prezenţa camerelor de televiziune, a fotoreporterilor şi a unui numeros public micul personaj prevesteşte cum va fi vremea în săptămânile următoare.
Duminică vom ştii mai multe…
… Aşadar, stimaţi prieteni ai rubricii „Tradiţii”, duminică, 2 februarie, vom afla care sunt previziunile oferite de necuvântătoare, sperând să scăpăm cât mai repede de „codurile” colorate, prevestitoare de vreme-extremă lansate de meteorologi. Oricum, iarna nu se dă dusă atât de uşor…
Horia C. Deliu