Comuna Sita Buzaului, cea mai estică localitate din depresiunea Intorsurii Buzăului, se întindea pâna la hotarul cu Regatul României, graniţa existentă înainte de făurirea României Mari în anul 1918. Pe teritoriul ei apele Buzăului cerneau relele, suferinţele şi speranţele românilor din Buzăul Ardelean, pe care le duceau la fraţii lor din România.
Ca localitate de graniţă este bogată în evenimentele istoriei locului. Este vatră de locuire din vremea predacică, cu continuitate până azi. Locuitorii români în totalitate ortodocşi şi-au păstrat cu sfinţenie legea strămoşească, limba şi naţionalitatea, ca şi legăturile neîntrerupte cu românii de dincolo de munţi.
Deschiderea punctului de graniţă cu oficiul vamal în Crasna-Siriu la 1839, pe artera rutieră Braşov – Buzău, ce trecea prin Sita Buzăului, a consolidat legăturile permanente cu Transilvania şi cu Ţara Românească.
Factorul important în păstrarea şi afirmarea românismului sitenilor, l-a reprezentat biserica, în jurul căreia au gravitat toate energiile şi speranţele locale. Prin biserică localitatea a fost ancorată în evenimentele transilvane, atât de multe şi de radicale din secolele XVIII, XIX şi XX.
Maica neamului nostru – Biserica ortodoxă, a deschis şcoala confesională, a crescut şi şcolit generaţiile care au afirmat aspiraţiile de libertate şi unire. Amintim cu veneraţie pe vrednicii preoţi din sec. al XIX, precum Nicolae Comşa, hirotonit la 1834, în Sita Buzăului de către Ep. Vasile Moga, care a rânduit şi şcoala confesională greco-orientală, împreună cu dascălii Radu Comşa, Alexie Comşa şi, din anul 1869, cu invăţătorul calificat Nicolae Russu.
Implicarea locuitorilor din Sita Buzăului în amploarea acţiunilor naţionale sub dualismul austro-ungar, la sfârşitul sec. XlX-lea, s-a făcut sub coordonarea ASTREI, care prin ţinerea Adunării Generale a ASTREI la Sita Buzăului în anul 1896, dovedeşte implicarea sitenilor în acţiunile Asociaţiunii. Desigur, liderii locali, dascălii şcolii şi preotul Ioan Dima, hirotonit la 1872, de către Mitropolitul A. Şaguna în Sita Buzăului, au pregătit generaţia unirii chiar prin implicarea lor, până la jertfă. Biserica din Sita Buzăului păstorea şi localitatea Barcani ca filie a ei.
Descrierea Adunării generale a ASTREI de către profesorul Constantin Sporea, participant la eveniment, în lucrarea „Memorii”, dă măsura misiunii ASTREI de culturalizare a satelor, dar mai ales a legăturii buzăienilor ardeleni cu fraţii de peste graniţă, prin chemarea acestora şi participarea lor la Adunarea ASTREI şi apoi la banchetul comun de la Crasna, moment ce a făcut din linia de hotar un loc de unire şi nu o graniţă între români.
Evenimentul este retransmis de D-nul dr. Ioan Lăcătuşu, Director Centrul Cultural European Arcuş, în articolul ,,ASTRA în Buzăul Ardelean la sfârşitul secolului al XIX-lea,” în Mesagerul de Covasna din 20 ianuarie 2012.
Învăţămintele ASTREI au rodit prin ridicarea masivă a buzăienilor, la solidaritatea cu armata română eliberatoare în anul 1916, la sabotarea războiului atât pe front cât şi în spatele frontului. Buzăienii au cutezat să facă spionaj în folosul armatei române, pentru care motiv au fost condamnaţi la ani grei de temniţă şi chiar la moarte. Preotul din Sita Buzăului, Ioan Coman, condamnat pentru înaltă trădare, a scăpat de execuţie după 3 ani de temniţă grea, şi la întoarcerea din închisoare moare în 12 noiembrie 1918, din cauza torturilor din detenţie. Şi ceilalţi lideri locali înflăcăraţi de propaganda ASTREI, pentru implinirea marelui ideal, suferă condamnări şi ani grei de temniţă ca preotul octogenar Ioan Dima, Aurel Dima, Nicolae Russu, Gheorghe Russu, Nicolae Cristea etc.
Efervescenţa eliberării şi a unirii din noiembrie 1918 a fost la cote maxime, la Sita Buzăului. Locuitorii se organizează, îşi aleg organele civile şi militare, în mod democratic, aleşii fiind liderii lor care au suferit sub regimul maghiar. Sitenii trimit la Adunarea naţională de la Alba Iulia pe Nicolae Cristea şi pe înv. Nicolae Russu.
Obiectivele ASTREI rămân vii în sufletele sitenilor şi după anul 1918. După infiinţarea în anul 1926 a Despărţământului Buzăul Ardelean de către preotul Ioan Modroiu din Vama Buzăului, locuitorii din Sita vor fi activi participanţi ai Asociaţiunii.
La 1 Decembrie 1935, în cinstea zilei Unirii, se constituie Cercul Cultural ASTRA, în comuna Sita Buzăului, parte componentă a Despărţământului ASTRA Buzăul Ardelean, condus de preotul Olimpiu Russu.
Cercul avea activitate proprie, bibliotecă, cor condus de părintele Olimpiu Russu şi alte acţiuni identitare ale comunităţii, în obiectivele astriste de cinstire a trecutului, de păstrare şi promovare a tradiţiilor şi răspândire a culturii naţionale, deasemeni va participa la Şcolile ţărăneşti organizate de Despărţământul Central Braşov. Aceste sarcini astriste sunt realizate cu râvnă de activiştii locali îndrumaţi de şcoală şi de preotul Olimpiu Russu, preşedintele Cercului Cultural Sita şi apoi al Despărţământului ASTRA Buzăul Ardelean.
Activitatea Asociaţiunii în această localitate a continuat cu aceiaşi strădanie chiar şi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, când era mare nevoie să îmbărbăteze spiritul patriotic atât a celor plecaţi pe front cât şi a celor rămaşi acasă.
O asemenea acţiune a ASTREI la Sita Buzăului, semnificativă pentru toată zona buzaielor, este descrisă de GAZETA TRANSILVANIEI nr: 61 pag. 4 din 14 august 1943, cu titlul ,,Un omagiu adus eroilor din Sita Buzăului” un omagiu de recunoştinţă adus eroilor locului pentru credinţă şi patrie. La această măreaţă manifestare de datorie şi simţire patriotică au contribuit cele două instituţii surori: şcoala şi biserica, prin vrednicii ei slujitori, astrişti de marcă, cum cosemnează Gazeta.
Evenimentul are loc în ziua de 25 iulie 1943, cu ocazia ceremoniei religioase de acodarea a dreptului de a purta „Brâu Roşu” preotului Olimpiu Russu de la parohia Sita Buzăului, prin decizia I.P. Mitropolit Nicolae, atât pentru vrednicia pastorală cât şi pentru meritele activităţii în cadrul ASTREI.
După serviciul divin, s-a oficiat un emoţionat ceremonial de pomenire şi cinstire a memoriei eroilor comunei, descris de acelaşi articol din Gazeta Transilvaniei, pe care-l cităm „…poporul se încolonează şi în procesiune cu clerul în frunte, merge la ,,Dumbrava Eroilor” unde în mijlocul codrului de brazi s-a amenajat şi un frumos cimitir simbolic al eroilor. Aici 34 de cruci cu inscripţia şi fotografia eroilor din actualul război şi 2 cruci mai mari în amintirea celor 70 de eroi din războiul 1914-1918, toate împodobite cu cununi de flori, străjuite de o frumoasă troiţă stau ca simbol al jertfei eroismului românesc”
La parastasul pentru eroi, răspunsurile au fost date de corul mixt „Cercului cultural ASTRA din comună, instruit şi condus de Sfinţia Sa Părintele Olimpiu Russu şi domnul învatator dir. Octav Jan”. Importanţa momentului, în plin război, când bravii soldaţi români, zilnic măreau numărul martirilor eroi, a fost evocată de „… părintele Eremia Ticuşan, refugiat din Covasna Trei Scaune, a arătat însemnătatea cimitirului simbolic în amintirea celor mai bravi fii ai comunei Sita Buzăului, care au plătit scump tribut pe altarul patriei… Deşi trupurile eroilor noştri sfârtecate de obuze şi ciuruite de gloanţe, zac departe în pământ străin, noi ne-am ţinut de patriotică şi creştinească datorie să le ridicăm şi aici un mormânt sinmbolic….”
În numele administraţiei locale a cuvântat despre valoarea patriotică a momentului primpretorul E. Sălăjan. În numele şcolii a cuvântat subinspectorul şcolar Gheorghe Russu, care a evidenţiat rolul şcolii în formare sufletelor şi caracterelor de bravi oşteni, de bravi eroi, ai neamului.
Misiunea ASTREI rodea în această comună, cu tradiţie în activitatea Asociaţiunii încă din sec. XlX, fiind pe linia întâi la împlinirea obiectivelor, prin vrednicii astrişti.
Activitatea Cercului ASTRA din Sita Buzăului are meritul ca pe fondul războiului cu multe suferinţe şi poveri, nu se lasă copleşiţi de durere şi disperare, se ocupă şi de comunitate pentru progresul ei, organizând cursurile Şcolii Ţărăneşti pentru femei, ţinând cont de rolul esenţial al femeii, mamă, gospodină, soţie şi economul casei.
Gazeta Transilvaniei, nr. 7 din 1944 pag. 3, în articolul: Astra la sate, Sita Buzăului, relata următoarele….,, 17 ianuarie „Cercul Astra” în colaborare cu serviciul sanitar, au inaugurat cursurile şcolii ţărăneşti pentru femei. Îşi dau concursul toţi intelectualii comunei: preotul, învăţătorii, medicul, agronomul, sora de ocrotire. Cursurile se ţin lunea, miercurea şi joia, duminica este rezervată serbărilor”. Vedem un bun exemplu dat de intelectualii astriştii din Sita Buzăului, prin solidarizarea la ţinerea cursurilor şcolii ţărăneşti pentru femei în scopul emancipării femeilor.
După anul 1948 când activitatea ASTREI este interzisă, şi la Sita Buzăului încetează manifestările Asociaţiunii iar unii lideri precum preotul Olimpiu Russu, şi alţii, recunoscuţi ca buni români şi mari patrioţi suportă represaliile regimului comunist, arestări şi ani de detenţie, acuzaţi că sunt duşmani ai poporului, cei mai mulţi fiind cei care au participat la făurirea României Mari.
Spiritul ASTREI, ţinut cu obroc până în anul 1989, a revenit la reînvierea Asociaţiunii în anul 1990 şi la Sita Buzăului. Idealurile astriste manifestate cu pregnanţă au fost cele legate de păstrarea tradiţiilor folclorice şi religioase, ca şi cele legate de cinstire şi preţuire a eroilor locali, ca o datorie de conştiinţă a tinerei generaţii, deşi în localitate nu se reconstituise un cerc ASTRA.
Prezentăm reverenţios iniţiativa comunităţii, a primăriei, şcolii şi a bisericii păstorite de vrednicul Părinte Prot. Florin Tohăneanu, de a reveni la cinstirea eroilor siteni din „cimitirul simbolic”, iniţiat în anul 1943. Au fost refăcute crucile, s-au pus flori şi fotografiile eroilor.
La ziua eroilor se desfăşoară ceremonialul specific, în acest cimitir din Dumbrava Eroilor, cu prezenţa urmaşilor eroilor, a autorităţilor locale şi comunităţii. Şcoala din localitate evocă cu preţuire şi adâncă simţire patriotică jertfa celor pomeniţi. Întocmai ca la ceremonia iniţială din anul 1943 coordonată de Cercul ASTRA, biserica, autorităţile locale, şcoala şi sătenii se implică la unison, şi acum dau un frumos examen de conştiinţă civică şi naţională.
Idealurile ASTREI, prin cinstirea personalităţilor locale sunt vii în şcoala din Sita Buzăului, încât şcoala a primit numele învăţătorului, astrist, luptător activ pentru Marea Unire, delegat la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918 „NICU RUSSU”.
La 7 iunie 2013 reînvie în comunele buzăiene spiritual astrist şi se reconstituie Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean”, din comunele: Vama Buzăului, Sita Buzăului şi oraşul Intorsura Buzăului. Pentru acţiunea de reînfiinţare a ASTREI buzăiene, comuna Sita Buzăului a avut un aport deosebit, reprezentată de primarul Nicu Stoica, de profesorii şcolii şi cu spijinul deosebit al Părintele Prot. Florin Tohăneanu,
Măsura implicării în activităţile Asociaţiunii a comunei se vede din faptul că directorul şcolii, D-nul profesor Iosif Radu, a fost ales vicepreşedinte al Despărţământului.
Măsura împlinirii obiectivelor astriste la Sita Buzăului a dat-o implicarea comunităţii la Tabăra de Civilizaţie şi Cultură Românească, la venirea Despărţământului –ASTRA ,,IULIA HAŞDEU” Cahul la Întorsura Buzăului, între 24-31 iulie, un grup de 19 elevi şi 5 cadre didactice. Implicare activă atât în managementul acţiunilor cât şi material a fost permanent, a d-lui vicepreşedinte prof. Iosif Radu, a d-lui primar Nicu Stoica, a d-lui prof. Alin Neşa, director al Clubului Elevilor şi a d-nul Adrian Boriceanu, din comitetul de conducere a Despărţămâmtului.
Desigur că participarea fraţilor din Basarabia la tabără a fost susţinută şi de celelalte comune buzăiene, de Cercul ASTRA Constantin Sporea din Vama Buzăului şi în special de primăria oraşului Întorsura Buzăului, şi personal de primar, profesorul Leca Băncilă, de profesorul Ciprian Popica şi Aioanei Teodora, aspect prezentat de preşedintele ASTRA Cahul prof. Doina Focşa în Mesagerul de Covasna din 12 august 2013.
Avem convingerea că idealul Asociaţiunii va rodii la Sita Buzăului pe toate planurile. Remarcăm că se iniţiază acţiuni de conservare a tradiţiilor culturale şi folclorice, sub egida şcolii, la sărbători, la Zilele Sitei la 17 septembrie, sau la zilele şcolii la 6 decembrie – ziua patronului – Nicolae Russu. Fiind un moment deosebit, cu această ocazie s-au prezentat rezultatele şcolii, dar şi un impresionant spectacol şcolar „Tinere Mlădiţe”
Despărţământul ASTRA „Buzăul Ardelean” se mândreşte cu activitatea de la Sita Buzăului, unde spiritul astrist este viu de peste 120 de ani şi va fi în continuare farul călăuzitor al activităţilor culturale.
Preşedinte Despărţământ ASTRA
Buzăul Ardelean
Prof. Corina Bărăgan
