Principalele proiecte şi manifestări organizate în perioada 1998-2013 (continuare):
7. Sprijinirea cercetărilor pe teme de istorie, sociologie, etnografie, demografie, referitoare la cultura şi identitatea românească şi comunicarea interculturală din mediul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita, majoritatea în parteneriat cu instituţii de cercetare ale Academiei Române şi ale universităţilor din principalele centre culturale ale ţării.
În elaborarea şi implementarea proiectelor Centrului, un sprijin concret, eficient şi de înalt profesionalism l-am primit din partea domnului prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Institutului de Sociologie ale Academiei Române şi director ştiinţific al CESCH. Din multitudinea proiectelor şi manifestărilor ştiinţifice organizate de CESCH, cu sprijinul şi participarea dlui. prof. univ. dr. Radu Baltasiu şi a colaboratorilor domniei sale, amintim: dezbaterile organizate în cadrul Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului; efectuarea cercetării cu caracter exploratoriu, cu tema Evaluarea impactul aplicării Legii statutului minorităţilor naţionale (în varianta depusă în Parlamentul României) în zonele cu populaţie multietnică (Miercurea-Ciuc – Sf. Gheorghe, 2006); organizarea dezbaterii pe marginea lucrării Un fals „referendum” pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente, de Ioan Lăcătuşu şi Ioan Solomon, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2007; organizarea simpozionului Consecinţele adoptării statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi asupra românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, Palatul Parlamentului, Bucureşti, 7 iunie 2011 (împreună cu Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni): coordonarea stagiului practicii studenţilor Facultăţilor de Sociologie din cadrul Universităţilor din Bucureşti şi Craiova, din luna august 2011, având ca temă stabilirea configuraţiei culturale şi a potenţialului de conservare a identităţii comunităţilor locale din judeţele Covasna şi Harghita, ale căror concluzii au fost cuprinse în Raportul-studiu intitulat Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna, lucrare „de înaltă clasă”, care potrivit aprecierii academicianului Ioan-Aurel Pop „reprezintă reiterarea unui strigăt disperat al lumii româneşti din Harghita-Covasna”. În vara anului 2013, dl. prof. Radu Baltasiu şi colaboratorii săi au organizat un stagiu de practică cu studenţii de la Facultatea de Sociologie, în municipiul Topliţa.
Remarcăm contribuţia distinsei cercetătoare bucureştene dr. Maria Cobianu-Băcanu, la cercetarea sociologică a realităţilor din Arcul Intracarpatic, ale cărei rezultate au fost publicate în volumele S.O.S. – românii din Covasna şi Harghita, Editura Petru Maior, Tg. Mureş, 1998, Drama maghiarizării românilor din Covasna şi Harghita, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2000, şi în capitole distincte din volumele dedicate realităţilor româneşti postdecembriste.
În acelaşi registru, se înscriu şi cercetările întreprinse în cele două judeţe, din perspectivă interdisciplinară, şi publicate în studii şi volume de către: Ana Grama, Ioana Cristache-Panait, Ioan Ranca, Vasile Lechinţan, Petre Ţurlea, Alexandru Porţeanu, Lily Rain, Codrina Şandru, Elena Cobianu, Ilie Şandru, Zorel Suciu, Vasile Stancu, Luminiţa Cornea, Doina Dobreanu, Nicu Vrabie, Gheorghe Olteanu, Violeta Pătrunjel, Mihai Racoviţan, Alin Spânu ş.a.
Continuând tradiţia marilor cărturari din perioada interbelică, care s-au implicat în cercetarea istoriei românilor din „ţinuturile secuizate”, distinsul academician Ioan-Aurel Pop, cu autoritatea ştiinţifică recunoscută, a redactat Cuvânt către cititor la lucrarea Problema secuiască, de Badea – Lătuceanu, apărută la Editura Proema, Baia Mare, 2010 şi prefaţa intitulată Lectori salutem la volumul Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna, a autorilor Radu Baltasiu, Gabriel Săpunaru şi Ovidiana Bulumac, volum apărut la Editura Etnologică, Bucureşti, 2013.
Bibliografia selectivă referitoare la istoria şi cultura românească din sud-estul Transilvaniei cuprinde şi alte importante volume de istorie, etnografie, sociologie, demografie, lucrări monografice şi memorialistice, multe dintre acestea apărute cu sprijinul CESCH şi al Editurii Eurocarpatica.
8. CESCH, cu sprijinul Societăţii Ştefadina Comserv SRL din Bucureşti, a asigurat prelucrarea arhivistică şi transpunerea în format electronic a bazei de date a CESCH şi a fondurilor documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
CESCH a acordat asistenţă de specialitate pentru elaborarea unor lucrări de licenţă (38), de masterat şi grad didactic (22) şi de doctorat (14).
Remarcăm câştigul reprezentat de finalizarea cu succes a câtorva teze de doctorat, majoritatea redactate şi cu sprijinul CESCH, având următoarele teme: Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX, autor Liviu Boar, Editura Universităţii „Petru Maior” Tîrgu-Mureş, 2004, Comunităţi etnice şi elite locale în Covasna şi Harghita, autor Codrina Şandru, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2007, Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita, autor Ioan Lăcătuşu, Editura Universităţii „Petru Maior”, Tg. Mureş, 2008, Aspecte etnoculturale specifice zonei Topliţei şi Mureşului, autor Dorel Marc, Teză de doctorat, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009 (teză publicată în volumele Evoluţia habitatului tradiţional în zona Topliţei Mureşului Superior (sec. XVII-XX), Editura Ardealul, din Tg. Mureş, 2009 şi Structuri ocupaţionale tradiţionale în zona Topliţei Mureşului Superior, Editura Ardealul, Tg. Mureş, 2010, (în cadrul colecţiei Bibliotheca Historica), Administraţia publică teritorială, autor Codrin Dumitru Munteanu, Editura „Universul Juridic”, colecţia Monografii, Bucureşti, 2011, Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), autor Nicoleta Ploşnea, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2012, Biserica Ortodoxă din estul Transilvaniei după cel de-al doilea război mondial, autor Costel-Cristian Lazăr, Editura Eurocarpatica, SF. Gheorghe, 2013, Românii din fostele scaune secuieşti în revoluţia de la 1848-1849, autor Pr. drd. Sebastin Lucian Pârvu (lucrare în curs de finalizare).
O reuşită deosebită o reprezintă finalizarea proiectului Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, cercetare cuprinzătoare efectuată pe parcursul mai multor ani de zile, de către etnografii Nicolae Bucur şi regretatul Constantin Catrina. Un mare câştig pentru cercetarea şi cunoaşterea riguroasă a culturii populare româneşti din estul Transilvaniei îl reprezintă cercetările postdoctorale efectuate de către dr. Constantin Secară din Bucureşti şi dr. Dorel Marc din Tg. Mureş, ale căror rezultate sunt redate în volumele: Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic – valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan. (dr. Constantin Secară) şi Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic, din mediul multietnic. Studiul de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate (dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş), volume apărute în editura Muzeului Literaturii Române, Bucureşti, 2013. Îmbucurător este faptul că aceşti distinşi cercetători vor continua activitatea de investigare ştiinţifică în arealul sud-est transilvan.
9. Începând cu anul 2006, CESCH redactează revista presei maghiare, în cuprinsul unor buletine bilunare care sunt postate, împreună cu revista presei române care abordează problematica convieţuirii interetnice, pe site-ul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, (www.forumharghitacovasna.ro), înlesnind accesul la conţinutul şi mesajul publicaţiilor maghiare, tuturor celor interesaţi care nu cunosc limba maghiară.
Informaţiile cuprinse în această valoroasă bază de date au fost valorificate şi în volumele Românii în mass-media maghiară din Harghita şi Covasna, Vol. I, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2006 şi Vol. II, de Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009.
Potrivit concluziilor desprinse din aceste lucrări, comunitatea maghiară şi-a construit propriile imagini asupra trecutului, un discurs identitar paralel cu cel românesc, în care sunt eludate interferenţele, recursul la trecut fiind, astfel, un instrument de justificare a scopurilor prezente.
10. Cercetătorii Centrului au participat la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane şi dezbateri organizate de instituţii academice, muzeale, arhivistice, de cercetări socio-umane şi asociaţii culturale în peste 50 de localităţi: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Chişinău, Arad, Alba-Iulia, Sibiu, Tg. Mureş, Oradea, Satu-Mare, Zalău, Caransebeş, Ploieşti, Deva, Brad, Făgăraş, Craiova, Bacău, Braşov, Timişoara, Constanţa, Costineşti, Vaslui, Roman, Paşcani, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Giurgiu, Topliţa, Miercurea-Ciuc, Covasna, Tuşnad-Băi, Vălenii de Munte, Şomcuta-Mare, Săcele, Zăbala, Întorsura Buzăului, Araci, Mănăstirea Recea, Mânăstirea Jacul Românesc, Mânăstirea Valea Mare, Mânăstirea Neamţ, Sovata, Bran, Izvorul Mureşului, Bălan, Poiana Sărată, Hârja, Butea, Arcuş, Nădlac, Vama Buzăului, Bilbor, Mureşenii de Câmpie ş.a.
Toate acestea, pe deoparte, au prilejuit prezentarea în faţa a numeroase comunităţi ştiinţifice şi culturale a realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în istorie şi contemporaneitate, pe de altă parte, au asigurat publicarea majorităţii comunicărilor prezentate în volume şi publicaţii şi, foarte important, au permis sporirea numărului specialiştilor deveniţi colaboratori ai CESCH şi ai celorlalte instituţii şi asociaţii culturale din zonă.
11. CESCH împreună cu Asociaţia Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş” a organizat simpozioanele dedicate problematicii romano-catolicilor moldoveni Romano-catolicii din Moldova şi identitatea lor, Bacău, 2 februarie, 2002 şi simpozionul internaţional „Identitatea culturală a romano-catolicilor (ceangăi) din Moldova”, Palatul Parlamentului, Bucureşti, 29 aprilie 2002 (organizat împreună cu Academia Română şi Universitatea Bucureşti). În noiembrie 2010, cele două asociaţii au organizat la Bacău, colocviul cu tema „Relaţiile cu românii în dezbaterile congreselor secuieşti. O paralelă istorică: 1902-2010”. Comunicările prezentate cu această ocazie, împreună cu alte studii, au fost publicate în volumul „Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate şi reverberaţii”, ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011.
În „Acta bacoviensia. Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău”, nr. I–VIII, prin grija CESCH, au apărut şi alte studii pe această temă, dintre care menţionăm: Identitatea asumată de romano-catolicii din Moldova stabiliţi în judeţele Covasna şi Harghita, Problematica romano-catolicilor din Moldova în presa de limbă maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, „Programul de dăinuire a maghiarilor din Ţinutul ceangăiesc”, Un episod de criză al sprijinului oferit de Ungaria, învăţământului în limba maghiară, pentru elevii romano-catolici din Moldova, Ecouri din mass-media despre preocuparea constantă a Ungariei pentru „dăinuirea maghiarilor din Ţinutul ceangăiesc”.
12. Împreună cu celelalte asociaţii ale societăţii civile locale, întrunite în cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, CESCH a contribuit la redactarea unor memorii, apeluri, comunicate referitoare la prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale în arealul multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita, documente adresate autorităţilor publice centrale şi locale, în care s-au formulat sugestii de eliminare a unor disfuncţionalităţi şi de normalizare a climatului de convieţuire interetnică în sud-estul Transilvaniei.
O importantă contribuţie la redactarea, mediatizarea şi urmărirea realizării prevederilor acestor documente au avut-o şi o au personalităţile care au îndeplinit şi îndeplinesc funcţia de preşedinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: Ioan Solomon, Codrin Munteanu, Dorin Suciu şi Ilie Şandru, precum şi distinşii colaboratori ai CESCH: Eugen Popescu, Radu Baltasiu, Vasile Lechinţan, Vasile Stancu ş.a.
13. Un loc distinct, în cadrul acestor demersuri, îl ocupă sintezele documentare întocmite de CESCH, în perioada 2000-2013 (Anexa nr. 3), pe teme precum: convieţuirea interetnică în judeţele Covasna şi Harghita, discriminarea românilor din cele două judeţe, autonomia culturală, presa postdecembristă din judeţele Covasna şi Harghita, problematica Trianonului în presa maghiară din judeţele Covasna şi Harghita, drama românilor din Arcul intracarpatic după Dictatul de la Viena, consecinţele adoptării statutului minorităţilor naţionale asupra Statului Român şi a românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, reînhumarea la Odorheiu-Secuiesc a rămăşiţelor pământeşti ale lui Nyiro Joszef, coordonate demografice ale comunităţilor româneşti, maghiare şi rome din judeţele Covasna şi Harghita potrivit datelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 20 octombrie 2011, opere comemorative de război şi monumente de for public existente pe teritoriul judeţelor Covasna şi Harghita (împreună cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor, Filiala Covasna) ş.a.
14. Organizarea unor evenimente ştiinţifice (colocvii, mese rotunde, dezbateri, conferinţe, emisiuni şi rubrici în mass-media scrisă şi audio-vizuală, lansări şi prezentări de cărţi, în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi cu alte asociaţii culturale membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Dintre activităţile desfăşurate de CESCH, în perioada de referinţă, menţionăm: actualizarea paginii web a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; redactarea unor pagini speciale referitoare la problematica românilor din Covasna şi Harghita, în publicaţii naţionale şi regionale precum: „Formula As”, „Naţiunea”, „Dacoromania” ş.a.; întocmirea de recenzii şi prezentări de lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei; stabilirea şi întreţinerea unor legături cu românii din românitatea apropiată şi din diasporă, implicarea unor personalităţi româneşti de peste hotare în problematica păstrării identităţii naţionale a românilor din Covasna şi Harghita; obţinerea sponsorizărilor pentru unele dintre volumele apărute la editura Eurocarpatica; redactarea unor recomandări şi laudaţii pentru membrii şi colaboratorii CESCH; formularea de replici la unele articole denigratoare la adresa românilor din Covasna şi Harghita, apărute în presa locală, regională şi naţională; efectuarea mai multor intervenţii la conducerea unor ministere, la Biroul Electoral Central şi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării ş.a.
Membrii şi colaboratorii CESCH s-au implicat în realizarea şi finalizarea unor valoroase proiecte ale Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dintre care menţionăm: Punctul Muzeal Prima Şcoală Românească din Sf. Gheorghe, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, digitizarea patrimoniului bisericesc aflat în păstrarea Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, precum şi în realizarea, în anul 2011, de către Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a expoziţiei „Mărturii de artă şi cultură ortodoxă din Episcopia Covasnei şi Harghitei. Sec. XVII-XX”.
De precizat faptul că toate activităţile realizate de către CESCH s-au realizat fără plată, pe bază de voluntariat, timp în care statul român a asigurat importante resurse financiare pentru retribuirea membrilor şi colaboratorilor unor asociaţii ale minorităţilor naţionale, ale căror proiecte nu întotdeauna militau pentru armonizarea convieţuirii interetnice din România.
În spiritul adevărului, trebuie să recunoaştem deschis faptul că majoritatea acestor izbânzi româneşti, atâtea câte au fost şi sunt, reprezentând dimensiuni concrete şi simbolice ale rezistenţei prin cultură, într-un mediu în care cultura română, limba, valorile şi simbolurile româneşti, nu întotdeauna au fost şi sunt privite cu respectul cuvenit, s-au datorat existenţei Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, implicării şi participării nemijlocite, la înfăptuirea actului de cultură şi spiritualitate românească, a IPS Ioan Selejan.
În toţi aceşti 15 ani, activitatea Centrului a fost atent monitorizată de către liderii politici, civici şi de opinie maghiari, ne-am „bucurat” de o atenţie deosebită din partea mass-media de limbă maghiară, din ţară şi din Ungaria, dar şi de o cenzură severă din partea unei publicaţii de limbă română din Sf. Gheorghe; am fost denunţaţi la Parchet pentru gestionarea frauduloasă a fondurilor publice şi pentru multe alte pricini care, în urma cercetărilor, s-au dovedit a fi tot atâtea enunţuri calomnioase; am fost etichetaţi ca reprezentanţi ai naţionalismului românesc, de cei care au motive întemeiate să procedeze aşa, dar, în acelaşi timp, am fost părăsiţi de câţiva tineri colaboratori şi criticaţi de alţi câţiva, tineri interesaţi de a-şi păstra imaginea de intelectuali „moderaţi”, parteneri potenţiali de dialog ai liderilor maghiari, deopotrivă „radicali” şi „moderaţi”, respectiv de proiectele acestora privind regionalizarea şi autonomia teritorială pe criterii etnice.
Au trecut 15 ani, s-a încheiat o etapă din activitatea Centrului. Majoritatea problemelor de acum 15 ani au rămas pe agenda publică locală şi regională, între timp, au apărut altele noi. În aceste condiţii, este nevoie de continuarea proiectelor care şi-au dovedit perenitatea, şi în acelaşi timp, iniţierea şi realizarea altora noi, care să răspundă noilor provocări. Pentru aceasta este nevoie de valorificarea experienţei acumulate, dar şi de forţe proaspete. Dar, cu certitudine, este nevoie de prezenţa şi activitatea CESCH.
Pe cei care nu cred că liderii minorităţii maghiare dominantă în judeţele Harghita şi Covasna, care deţin cvasimonopolul politic şi administrativ în plan local, după decembrie 1989, nu a fost şi nu sunt deloc preocupaţi de promovarea culturii şi identităţii comunităţilor româneşti, numeric minoritare, în cele două judeţe, îi îndemnăm să încerce să răspundă la următoarele întrebări: Ce au întreprins concret instituţiile judeţene abilitate, ai căror funcţionari publici sunt plătiţi inclusiv din contribuţiile cetăţenilor de naţionalitate română, pentru prezervarea şi afirmarea culturii româneşti din zonă? Cum ar fi arătat zestrea culturală locală, fără modestele strădanii ale instituţiilor şi asociaţiilor culturale româneşti din cele două judeţe?
Răspunsurile la aceste întrebări, constituie tot atâtea argumente pentru faptul că lucrurile nu pot merge în continuare aşa. În condiţiile accelerării descentralizării, fără sprijinul statului român, în competiţia cu concetăţenii maghiari, noi vom pierde, pierderea nefiind numai a românilor trăitori în Arcul Intracarpatic, ci a întregii românităţi.
Biroul de presă al CESCH
