Covăsnenii au sărbătorit Ziua Naţională

„Cine nu-şi iubeşte ţara

Vrednic să se facă azi

De urgie şi necaz,

 De amar şi slăbiciune

 Să nu aibă loc în lume;

Nici sub soare,

 Nici sub glie,

Nici în colţ de Românie.

 Prăpădească-se de dor

La umbră de  tricolor.”

Aceste versuri au fost scrise şi rostite de  profesorul Vasile Tămaş, în deschiderea programului artistic ce a avut loc la duminică la grupul statuar  „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe. O  „mare” de  români iubitori de neam şi ţară, mai mulţi ca niciodată, au sărbătorit ziua de 1 Decembrie în municipiul reşedinţă de judeţ.  După ce au parcurs traseul de la Catedrala Ortodoxă, prin centrul oraşului, până în Piaţa Mihai Viteazul, cu steaguri tricolore în mâini şi la reverul hainelor, participanţii s-au bucurat de un frumos spectacol folcloric denumit generic „Unire-n cuget şi  simţiri”. Cântecele patriotice au fost cântate  de mai micii sau mai marii artişti, împreună cu miile de participanţi la marea sărbătoare a românilor, printre care s-au numărat, ca de fiecare dată, şi edilii localităţilor judeţului Covasna în care trăiesc, în număr mare, românii.

După ce, în cursul dimineţii a participat la ceremonialele militar-religioase ce au avut loc la Breţcu şi la Târgu Secuiesc, prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, a rostit, printre altele, în discursul ţinut în faţa românilor adunaţi în Piaţa „Mihai Viteazul: „ Sărbătorim astăzi 95 de ani de când  visul de aur al românilor de a se uni cu toţii într-o singură patrie a fost împlinit la 1 Decembrie 1918  la Alba- Iulia,  inima străveche a ţării .

Unirea de la 1 Decembrie 1918 a însemnat pentru România intrarea cu drepturi depline în Europa şi în civilizaţia occidentală, ca stat naţional, cu acordul post factum al Marilor Puteri Europene şi al SUA, şi  nu ca o ţară sfâşiată etnic sau politic.

La 1 Decembrie 1918, neamul românesc şi-a împlinit dorinţa, realizând ce mai înaltă operă a vieţii naţionale şi a unităţii sufleteşti. Marea Adunare Naţională întrunită atunci a fost expresia întregii românităţi. Românii din Ardeal – urmând fraţilor din Basarabia, Bucovina şi Banat – au exprimat voinţa de a se reuni în hotarele fireşti ale unui stat naţional unitar. (…) Prin actul fondator al Statului Român Reîntregit, toate angajamentele luate de români   şi de România cu ocazia Marii Uniri faţă de asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale au fost îndeplinie şi depăşite. Acestea se bucură pe deplin de toate drepturile şi libertăţile garantate prin Constituţie tuturor cetăţenilor ţării. România s-a constituie într-o democraţie funcţională, tolerantă, pluralistă, deschisă cooperării cu vecinii săi. Reformarea statului român, pentru a răspunde noilor sale funcţiuni şi obiective, trebuie făcută pe principii economice şi nu etnice. (…) Dezideratul unităţii naţionale rămâne mereu actual. Suntem datori Ţării şi copiilor noştri, dar si celor care  cu sudoare şi sânge au făurit Statul Naţional Unitar Român, să trecem peste tot ceea ce ne dezbină, să lucrăm împreună pentru apărarea şi promovarea intereselor comune tuturor cetăţenilor României. (…) Să ne îmbrăcăm inimile în tricolorul românesc, simbolul sfânt care a însoţit eroica armată română pe câmpurile de bătălie pentru ca noi , astăzi, să trăim într-un stat suveran, unitar, naţional, independent şi indivizibil. În încheire, adresez tuturor cetăţenilor români  îndemnul de a învăţa mereu din lecţia de unitate şi de solidaritate, de voinţă naţională a Marii Uniri din 1918”.

Prezent la Sfântu Gheorghe, secretarul general al Ministerului Apărării Naţionale, Codrin Munteanu, a spus în discursul său: „Anul 1918 este anul fast al românilor care, după veacuri lungi şi grele în care au trăit despărţiţi în 4 mari imperii, şi-au dobândit unitatea naţională. Prima provincie care s-a unit cu patria mamă a fost Basarabia, la 27  martie- 9 aprilie 1918, pe fondul dezmembrării imperiului ţarist. La  15-28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei votează cu o majoritate zdrobitoare unirea necondiţionată pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, cu Regatul României,  Imperiul austro ungar fiind practic prăbuşit. Adunarea Naţională de la Alba Iulia  din 18 noiembrie- 1 Decembrie 1918 consfinţeşte în mod liber de orice constrânge unirea Transilvaniei cu patria mamă. 1918 este anul fast al poporului român. La 1918, după 1812 ani, spaţiul carpato- danibiano- pontic,  areal  multimilenar al poporului dacilor şi leagăn de formare al poporului daco-român autohton,  redevenea o singură ţară, un singur regat. (…) Unirea naţional politică  de la 1918 nu este una artificială, nu este un dar al lumii către  români, şi nici rezultatul greşelilor imperiilor care vremelnic ocupaseră vechile teritorii daco-romane. Osemintele strămoşilor noştri, generaţie după generaţie, sunt mărturie milenară a continuităţii daco-române în tot spaţiul carpato- danibiano- pontic. Potrivit adevărului, unirea românilor este urmare  naturală a unui proces istoric de sute de ani, în care, cu o uimitoare stăruinţă, în ciuda tuturor năvălirilor barbare, a inţelegerilor dintre imperiile vremii, a colonizării populaţiilor străine de către aceste imperii, poporul român rămâne pe loc şi îşi apără  sărăcia nevoile şi naemul, într-o fireasc legătură cu pământul strămoşesc”.

După câteva ore în care sufletele şi inimile pline de dragoste de ţară, le-au bătut în acelaşi ritm,  românii care au participat la Sărbătoarea  Zilei Naţionale a României s-au prins în hore ale unirii.

Peste 500 de locuitori ai oraşului Tg. Secuiesc au luat parte, duminică, la manifestările organizate cu ocazia zilei de 1 Decembrie, de  Asociaţia de Dezvoltare Locală şi Culturală din Tg. Secuiesc. Reprezentantul acesteia, Pătru Constantin, ne-a spus că prezenţa a fost dublă faţă de anul trecut, şi toţi cei de faţă au trăit cu mare bucurie şi emoţie toate momentele organizate cu acest prilej.

Uniți în gânduri și în fapte

Atmosferă de sărbătoare la Liceul ”KŐRÓSI CSOMA SÁNDOR”, din Covasna, pe tot parcursul săptămânii 25-29 noiembrie;  marcarea a 95 de ani de la Marea Unire, a fost un prilej de a organiza o serie de manifestări cultural-artistice, menite să promoveze specificul  și valorile românești, într-un climat de respect și toleranță față de conaționalii noștri. Prin implicarea elevilor, a cadrelor didactice şi prin susţinerea financiară a Asociației ”Pro Csoma Sándor” Egyesület și a Fundaţiei Creştin-Ortodoxe „Iustinian Teculescu” manifestarea s-a dorit a fi un liant între şcoală și comunitate, prin promovarea valorilor autentice, a tradiţiilor, a identităţii naţionale.Chiar dacă facem parte din marea familie a ţărilor europene nu trebuie să uităm ceea ce ne deosebeşte ca naţiune de celelalte state şi ceea ce ne reprezintă: însemnele naţionale, portul popular, limba dulce pe care o vorbim. Organizatorii manifestărilor, au conceput întregul program într-un mod inedit, ca pe o interacţiune între elevi și profesori, între secția română și cea maghiară. În prezenţa unui auditoriu variat, s-au desfășurat  activități diversificate  –  concursuri, expoziții, masă rotundă, debate, alături de momente de dramatizare literară, cântece dedicate solemnităţii momentului, dar şi tradiţionale dansuri româneşti, care au strâns laolaltă elevi, părinți, cadre didactice, români și maghiari, deopotrivă, într-o atmosferă de sărbătoare, de respect și toleranță față de valorile perene. Nu au lipsit de la manifestare costumele populare românești autentice, steguleţele confecţionate de copii, fundiţele cu tricolorul ţării, din piept sau panglica de pe căciula de astrahan a micuţilor, toate astea ca emblemă a ceea ce suntem, români adevăraţi care ne respectăm portul, dar şi graiul nostru strămoșesc.

Secretul unei instituţii închegate este unitatea; pe baza acestui principiu suntem conştienţi că binele instituţiei presupune binele individual. Tuturor elevilor noştri le oferim o educaţie bazată pe interculturalitate, pe respect al valorilor autentice şi pe convingerea că doar împreună suntem Liceul „Kőrósi Csoma Sándor”. Am urmărit să dezvoltăm copiilor  cunoştinţe despre ţara,  judeţul şi oraşul  în care locuiesc, precum şi stimularea curiozităţii despre trecutul glorios al neamului românesc, cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al acestui popor. A fost un proiect complex, în care s-au implicat profesorii şcolii noastre, Incefi Tünde, Vlad Claudia,  Doina Ungurean, Főldes Andrea,  Mihaela Bajkuj, Ilyes Botond, Manuela Călăreţu, Odette Chiujdea, Hegyeli  Kátai Klára, Daniela Oprea, Carmen Tozlovanu, Daniela Gruia.

În genere, când se stabileşte valoarea unei instituții se iau în considerare elementele măsurabile ale activităţii sale. Ele se pot referi la distincţii, procente de promovabilitate, grade şi ierarhii parcurse. Însă există şi aspecte nemăsurabile, care prin necuantificarea lor atrag implicaţii date de subiectivism, filing, ataşament. Sunt aspecte care definesc Liceul „Kőrósi Csoma Sándor”. Acestea sunt adevăratele noastre unităţi de măsură, stabilite dincolo de puterea cuvintelor; i-am simțit alături pe elevii și profesorii de la secția maghiară, în aceste zile de sărbătoare a noastră, a românilor. Le mulțumim pentru susținerea lor, pentru sprijinul pe care ni l-au acordat în vederea unei bune desfășurări a întregului demers educativ. O lecție de onoare, de omenie, de demnitate … Școala este, în continuare, locul unde educația este pusă la loc de cinste, locul unde îi învățăm pe copiii noștri cum să trăim frumos, în prietenie și armonie. Pentru ca fiecare elev al Liceului „Kőrósi Csoma Sándor”  să se simtă bine la școală, este necesar să fie cât mai atașat de valorile și simbolurile comunității considerate în sens larg, ceea ce i-ar face să simtă România ca pe un adevărat cămin. O identitate paralelă presupune, în primul rând, o cunoaștere temeinică, și implicit aprecierea valorilor  celuilalt în perimetrul propriei existențe.

Liceul „Kőrósi Csoma Sándor” –  binecuvântat de același Dumnezeu, cu români și maghiari, deopotrivă – merită să fie perceput ca un loc în care normalitatea, bunul simț și empatia sunt atribute firești.

Profesor Dana Șerban