Anul 2014 se anunţă unul plin de surprize pentru sistemul public de sănătate. Recent, ministrul Eugen Nicolăescu a prezentat viziunea proprie asupra modificărilor pe care doreşte să le aducă sistemului de sănătate, sens în care a anunţat câteva măsuri ce vor fi adoptate – începând cu anul 2014, la început pe un eşantion de câteva spitale urmând ca, în funcţie de rezultate obţinute, să se decidă ce trebuie păstrat şi ce ar mai trebui schimbat. În principal, ministrul a propus ca majoritatea spitalelor să se transforme în fundaţii, SRL-uri sau regii autonome, la alegere, „acţionari” urmând a fi autorităţile locale (consilii judeţene sau locale, după caz). În acelaşi pachet de modificări se prevede ca medicii care lucrează la un spital de stat să nu mai aibă voie (cu unele excepţii) să lucreze şi în privat, dar se dă libertatea acestor medici să-şi practice meseria după efectuarea a 7 ore în folosul spitalului, în regim privat, în spaţiile şi pe cheltuiala spitalului la care este angajat. Veniturile pe care le-ar câştiga astfel s-ar împărţi între medic (60%), echipa care l-a ajutat (30%) şi spital (10%). Propunerile vizează şi plata medicilor în funcţie de numărul de operaţii, urmărindu-se astfel descurajarea practicilor semnalate în unele cazuri în care medici care nu făceau mai nimic primeau acelaşi salariu ca şi cei care erau în sala de operaţii mai tot timpul.
O altă schimbare ce se anunţă că va intra în vigoare în scurt timp vizează reorganizarea Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) şi transferarea unor atribuţii ale acestora la consiliile judeţene. Dar ce părere au însă cei mai importaţi actori din sistemul sanitar covăsnean cu privire la aceste schimbări?
Problema fundamentală a sistemului sanitar este subfinanţarea
Agoston Laszlo, directorul DSP Covasna, este de părere că de fapt problema fundamentală a sistemului sanitar este subfinanţarea, fapt pentru care spitalele sunt nerenovate, aparatura este veche şi o parte nefuncţională, iar angajaţii nemotivaţi.
„Situaţia este foarte gravă. Tocmai de aceea se încearcă adaptarea sistemului sanitar la nevoile populaţiei şi la posibilităţile existente, cu resursele disponibile. O prevedere din acest pachet este legea referitoare la modificarea statutului spitalelor. Aceasta împarte spitalele-pilot în două categorii: spitale pilot de interes naţional (categorie în care intră spitalele şi institutele mari inclusiv spitalele judeţene de urgenţă cum ar fi Spitalul din Sf. Gheorghe) şi spitale-pilot de interes local (spitalele mai mici – municipale şi orăşeneşti). Cele din prima categorie se reorganizează ca instituţii de sănătate publică şi numai cele din a doua categorie pot să se reorganizeze ori ca instituţii de sănătate publică ori ca asociaţii sau fundaţii. Numai în acest ultim caz există într-adevăr riscul falimentului.(…) În general, având în vedere necesitatea stringentă de a căuta soluţii pentru spitale, consider că acest proiect de lege este o încercare corectă în acest sens. Şi subliniez aici cuvântul „încercare” pentru că ar fi inadmisibil ca o asemenea lege pur şi simplu să se aplice la nivel naţional. Este corect să se aplice în cele 12 spitale pilot, şi în urma rezultatelor obţinute în acestea, să se decidă ulterior aplicarea la nivel naţional sau renunţarea la acest experiment” a declarat Agoston Laszlo.
Majorarea la 30% a contribuţiei autorităţilor locale la investiţiile în infrastructura sanitară, de la 5% cât este acum, este o problemă serioasă pentru că afectează în special spitalele mici unde şi autorităţile locale sunt mai sărace şi au multe alte probleme de infrastructură de rezolvat. În aceste condiţii, însă, ar trebui să se creeze structuri speciale pentru aceste spitale prin care să se satisfacă nevoile locale la un nivel de competenţă limitat, atât pentru copii, cât şi pentru bolnavii acuţi şi cronici, ambulator şi spitalizare, tratamente paleative, cămin de bătrâni.
În acest proces este necesară şi cointeresarea personalului din domeniul sanitar. Nu cred însă că poiectul de lege privind creşterea veniturilor medicilor în forma sa actuală va da rezultate. Nu sunt convins că medicii vor fi dispuşi să renunţe la veniturile lor din sectorul privat, mai ales dacă veniturile lor vor fi mai mici în noul sistem şi vor fi şi impozitate. Pe de altă parte, se pune întrebarea în ce măsură spitalul va putea acoperi costurile cu serviciile medicale prestate din cei 10 % care-i revin din sumele încasate. În condiţiile în care nici una dintre părţi nu este interesată în aplicarea reformelor, este foarte puţin probabil că soluţiile propuse vor da rezultate. Oricum, proiectul de lege apărut conturează numai ideea, principiile de bază. Vor trebui să apară o serie de norme metodologice care vor putea modifica radical rezultatele acestui proiect de lege.
La un moment dat, se va produce un colaps 
O altă părere împotriva proiectului pilot este cea a domnului dr. Antal Almos -Jeno, care a subliniat faptul că la un moment dat, se va produce un colaps, ”pilonii” de susţinere cedând în faţa modificărilor repetate a sistemului. Ideea conform căreia spitalele vor funcţiona ca SRL-uri, „este inacceptabilă”, după cum declară domnul doctor, mai ales că nicăieri în ţările dezvoltate nu funcţionează spitalele ca şi societăţi cu răspundere limitată.
În ceea ce priveşte „experimentul” cu plata salariului în funcţie de realizări, dr. Antal e spus: „Este foarte periculos acest experiment. El nu vine din sfera medicală, ci din sfera economică, dar inclusiv principiul acesta ca un spital să funcţioneze ca SRL, contravine tuturor principiilor din sănătate, mai ales în cazul spitalelor care se adresează marelui public. În cazul spitalelor private, este cu totul altceva.(…)Nu ştiu cum va funcţiona, sunt prea multe semne de întrebare.”
Ceva trebuie să se modifice că aşa nu mai merge
Printre singurele persoane importante din sistemul sanitar covăsnean care are o părere pozitivă cu privire la noua reformă, este doamna doctor Seres Lucia, care speră la o ameliorare a situaţiei precare din Sănătate, prin acest test în care vor fi implicate cele 10-12 spitale. Aceasta a declarat: „În opinia membrilor Colegiului Covasna, ceva trebuie să se modifice că aşa nu mai merge; spitalele nu au bani, câteodată au bugete doar pentru salarii, ceea ce primesc se duce pe salariaţi. Ceva trebuie să se schimbe şi atunci e binevenită o modificare, sperăm noi că va fi una în bine. Tocmai de asta s-a făcut acest proiect-pilot, ca în funcţie de rezultatele obţinute să se decidă extinderea lui la toată ţara sau să se îmbunătăţească pe parcursul programului. Nu ştim dacă forma asta va fi cea mai bună, dar să sperăm că se va modifica în bine, căci ceva trebuie să se întâmple.”
Cei care vor avea cel mai mult de suferit sunt pacienţii
În contradictoriu, Vasile Neagovici e de părere că cei care vor avea cel mai mult de suferit sunt pacienţii, care vor fi obligaţi, la un moment dat să apeleze la acest sistem conta-cost, îngrădind astfel accesul multor bolnavi la tratament. “În primul rând, un spital transformat în ONG sau societate comercială, indiferent de tipul ei, nu va mai fi o instituţie publică, ci un spital privat, chiar dacă va fi cu acţionar unic consiliul local, municipal, judeţean sau Ministerul sănătăţii. Aceştia se vor interesa doar de câţi bani aduce sau nu spitalul, iar acest lucru va duce la reorganizarea spitalelor. Nu vor mai fi atâtea specialităţi. Anumite specialităţi pe care acum le ţinem, de care este nevoie dar nu au o cerere foarte mare, sunt necesare unui spital – cu atât mai mult unui spital judeţean – acele secţii se vor închide, activitatea se va reduce. O parte din personal va trece în concedieri.”, a completat acesta.
La rândul său, Ghiţă Drăgoiu, preşedinte al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Covasna a declarat: „Oricum vor fi organizate spitalele, noi le vom finanţa, vom încheia contracte cu ele. Că vor fi private, de stat, public, puţin ne interesează! Noi şi acum avem contracte cu SRL-uri. Pe noi ne interesează condiţiile şi serviciile pe care le oferă, dacă serviciile sunt mai bune este în avantajul asiguraţilor a căror interese noi încercăm să le apărăm. Pe noi nu ne afectează aceste schimbări de legislaţie. Pe noi ne interesează ca spitalele să ofere condiţii cât mai bune, servicii de calitate şi să aibă medicamente.”
Maricela Dan
