În august 2013 a fost efectuată o cercetare sociologică în zona/cartierul Őrkő din municipiul Sfântu Gheorghe. Cercetarea care  a vizat descrierea gospodăriilor şi a populaţiei din această zonă a fost iniţiată de Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe şi a fost realizată de către Institutul Pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) din Cluj Napoca. În cadrul acesteia au fost vizitate toate gospodăriile din zona Őrkő, şi s-a aplicat câte un chestionar la nivelul locuinţelor. Conform rezultatelor în această zonă sunt situate 432 de gospodării în care trăiesc 1828 de persoane.

 

Principalele rezultate

Condiţiile de locuit din zona Őrkő sunt foarte precare faţă de standardele obişnuite. Privind suprafaţa locuinţelor din zonă, cercetarea arată că majoritatea lor (77%) au sub 30 m2. Suprafaţa medie a locuinţelor este de 23 m2, în timp ce în Sfântu Gheorghe – conform unui sondaj din 2011 – această valoare este 62 m2. Într-o gospodărie în medie trăiesc 4,2 persoane,  78% dintre locuinţe fiind  conectate la reţeaua electrică, 5% au apă curentă în case şi doar 2,5% dintre gospodării dispun de WC în incinta clădirii.

Privind accesul la diferite bunuri de consum, conform răspunsurilor, 51% dintre locuinţe deţin televizor, 27% telefon mobil, 20% maşină de spălat, 19% frigider, 3% autoturism, 5% calculator şi 2% au conexiune la internet. Totodată, 45% dintre gospodării au au câine, 23% cal şi  24% căruţă. Nivelul de trai scăzut se evidenţiază şi în cazul veniturilor. Astfel, în timp ce în Sfântu Gheorghe venitul mediu pe membru de gospodărie, conform unui sondaj din 2013, este de 725 lei, în zona Őrkő acesta este de 124 lei, potrivit rezultatului anchetei. În majoritatea gospodăriilor (63%) venitul mediu pe membru de gospodărie este sub 125 lei. Veniturile calculate pe totalitatea gospodăriilor din zonă sunt alcătuite pe următoarea structură: 31% salarii, 28% alocaţii pentru copii, respectiv indemnizaţii de creştere a copiilor, 16% ajutoare sociale, 12% pensii, 7% venituri din activităţi ocazionale (plata cu ziua), 3% muncă în străinătate, 2% alte venituri.

Nivelul de educaţie este şi el scăzut, 57% din populaţia de peste 10 ani nu are 4 clase, 27% au terminat primul nivel de învăţământ, 13% au absolvit 8 clase, şi doar 3% au studii mai avansate. Nivelul de cuprindere şcolară, în cazul copiilor de 6-15 ani, este de 65%. Grupa de vârstă de 8-12 ani este cuprinsă în activitatea educaţională într-o proporţie de peste 80%,  ponderea celor care participă la învăţământ scăzând drastic, astfel încât la vârsta de 15 ani ajunge la 17%. Conform răspunsurilor, 58% din populaţia zonei nu ştie să scrie şi să citească.

În ceea ce priveşte  situaţia pe piaţa muncii, în cadrul populaţiei de peste 15 ani ponderea angajaţilor este de 8,6% (94 de persoane), 47,6% se declară şomeri, 15% casnici, 8% pensionari, 3% elevi, 3% sunt în concediu de creştere a copilului, şi 15% sunt în alte situaţii de inactivitate (de ex. muncă ocazională). Din populaţia totală de peste 18 ani doar 31% declară că au deţinut vreodată un loc de muncă stabil.

 

În concluzie, populaţia zonei Őrkő se poate caracteriza prin condiţii de locuit precare, cu un nivel de trai semnificativ scăzut faţă de mediile naţionale sau locale, cu acces redus în sistemul educaţional şi pe piaţa forţei de muncă. Sarcina elaborării şi aplicării unor programe şi măsuri de incluziune revine autorităţilor centrale şi locale competente,  având în vedere datele obţinute din această cercetare.

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail