Festivalul Internațional „George Enescu”, aflat în desfășurare, până în 28 septembrie 2013, în România, constituie și în acest an o manifestare de excepție în actualitatea culturală românească și internațională. Adăugăm mențiunea că în 2013 se împlinesc 55 de ani de la prima ediție a Festivalului ce a devenit cea mai importantă manifestare muzicală internațională din România.
Mărturisesc că am participat cu sufletul plin de încântare la două dintre evenimentele ce, sigur, vor deveni memorabile între manifestările muzicale ale Festivalului „George Enescu”, ediția anului 2013, și nu numai. Regret că am participat doar la două din cele patru concerte ale Orchestrei Simfonice Radio din Berlin, care în patru seri a interpretat, în Sala Mare a Palatului, tetralogia „Inelul Nibelungului” de Richard Wagner, una dintre cele mai complexe creații muzicale din lume. Eveniment unic în cultura României! De ce? Niciodată până acum, „Inelul Nibelungului” nu s-a cântat integral la noi. Doar câte o operă din tetralogie, câte un fragment orchestral – cam atât. Cele patru opere, una după alta, în integralitatea lor, niciodată. Probabil că muzicienii noștri au considerat că românilor le este mai la suflet muzica „gintei latine”, iar nu muzica plină de „abisuri cețoase”, încât să poată gusta la adevărata valoare opera lui Wagner.
Cele câteva mii de spectatori din Sala Mare a Palatului din București care au stat nemișcați ore în șir să asculte „Inelul Nibelungului” în concert, în cele patru seri (durata totală, 16 ore), ca la final să ovaționeze minute în șir, demonstrează că Festivalul „George Enescu” a acoperit o lacună în cultura națională, că muzica wagneriană se regăsește în sufletul românilor.
Prezentarea tetralogiei lui Wagner la Festivalul Internațional „George Enescu”, ediția 2013, s-a desfășurat în contextul în care întreaga lume muzicală aniversează două secole de la nașterea cunoscutului compozitor Richard Wagner (22 mai 1813 – 13 feb. 1883). Celebra tetralogie „Inelul Nibelungului”, la care autorul ei a lucrat 26 de ani, cuprinde operele „Aurul Rinului” (prezentată, la București, duminică 15 septembrie), „Walkiria” (luni, 16 septembrie), „Siegfried” (joi, 19 septembrie) și „Amurgul zeilor” (duminică, 22 septembrie). Toate au fost interpretate de Rundfunk – Sinfonieorchester Berlin, sub bagheta unui reputat maestru, Marek Janowski. Patru seri și patru concerte grandioase care au reunit peste 150 de muzicieni – orchestra, corul și interpreții – soliști de calibru internațional. Uriașa scenă a Sălii Mari a Palatului, plină: muzicieni, multiple și diferite instrumente muzicale, soliști vocali așezați în diverse locuri pentru a capta atenția și a diversifica atmosfera, corul, în fundal, completând întregul ansamblul, condus magistral de un demiurg, dirijorul Marek Janowski. Cu adevărat, o imagine grandioasă care nu se poate uita.
Spectatorii au putut urmări din sală, în paralel cu muzica, și traducerea replicilor, ceea ce a contribuit la înțelegerea profundă a actului artistic, permițând spectatorilor să realizeze mult mai bine chiar și ce se petrece în orchestră, pentru că în replici sunt comentariile, sublinierile, ilustrarea unor fapte și/sau idei exprimate în text, caracterizarea personajelor sau a situațiilor create la un moment dat în libretul dramelor. Extraordinarele laitmotive create de compozitorul Wagner, evidențiate cu deosebit patos de orchestră, au dat mai multă pregnanță acțiunii și veridicității psihologice. „Muzica va suna în așa fel, încât oamenii vor putea să audă ceea ce nu vor putea să vadă”, îi scria Wagner lui Liszt, pe când lucra la Tetralogie.
Despre extraordinara atmosferă de legendă creată de concertele wagneriene văzute de noi, vom povesti cu un alt prilej, în curând. Totuși nu mă pot opri să nu evoc atmosfera minunată a Festivalului Internațional „George Enescu” din București, începând de la intrarea în holul Sălii Palatului. Imensul hol te introduce, prin tot ceea ce cuprinde, în lumea muzicală internațională și românească. Pe spectatori îi așteaptă publicațiile Festivalului, oferite gratuit, cu multiple informații despre programul acestui măreț eveniment și numeroase prezentări. Apoi expoziții cu opere de artă, iar diverse standuri te îmbie cu volume, CD-uri și DVD-uri cuprinzând cea mai aleasă muzică în interpretări celebre. În câteva spații, la loc vizibil, sunt menționați partenerii Festivalului și partenerii media principali. Între aceștia, am avut bucuria să descopăr sigla ziarului nostru, „Mesagerul de Covasna”.
De fapt covăsnenii își aduc un aport deosebit la organizarea și buna desfășurare a întregului Festival. Menționăm în acest sens contribuția deosebită a lui Emil Pantelimon, Asistent-Director General al Festivalului Internațional „George Enescu”, și contribuția nu mai puțin meritorie a lui Dorin Popovici, Coordonator Transporturi în cadrul Festivalului.
Celor doi tineri, Emil Pantelimon și Dorin Popovici, absolvenți ai Colegiului Național „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, li se cuvin mulțumiri pentru că au facilitat intrarea spectatorilor din Sf. Gheorghe la spectacolele Festivalului Internațional „George Enescu”. Aceleași sincere mulțumiri se cuvin și directorului Centrului de Cultură Arcuș, Kopacz Attila, care, din dăruirea domniei sale întru cultură, a asigurat, în câteva zile, transportul la București, la Festival, al celor care în mod frecvent participă la manifestările culturale de la Arcuș, iubitori de cultură, profesori și elevi, în principal de la Liceul de Artă din Sf. Gheorghe, dar nu numai. A meritat cu prisosință.
Luminița Cornea
