Trei zile pline de evenimente culturale şi sportive au marcat ,,Zilele Oraşului Întorsura Buzăului” la care au luat parte în calitate de artişti sau de spectatori locuitorii din Zona Buzaelor, oameni de cultură din judeţ, artişti din mai multe zone ale ţării, parlamentari.
După zilele reci şi ploioase de la începutul săptămânii trecute, Dumnezeu şi-a întors faţa către toţi cei ce au trudit şi au organizat această sărbătoare de fiecare an a întorsurenilor, pentru a nu le zădărnici munca depusă. Astfel că, la sfârşitul săptămânii, soarele a încălzit poiana de la poalele Ciucaşului, loc în care publicul s-a putut bucura de programul artistic bogat pregătit de către organizatori.
În cadrul acestuia, în prima zi de sărbătoare a oraşului Întorsura Buzăului, pe scenă a urcat formaţia GROUP 89′, iar tinerii s-au distrat, până târziu în noapte, la discoteca organizată în aer liber. După cum ne-a spus directorul Casei de Cultură din localitate, “Ziua tineretului” a fost marcată, sâmbătă, cu activităţi sportive şi premierea sportivilor care au fost urmate de un program de muzică uşoară susţinut de tinere talelte întorsurene şi de adoua seară de discotecă în aer liber.
,,Sesiune de Comunicări Ştiinţifice” pe teme de istorie locală
Conform programului ,,Zilelor Oraşului Întorsura Buzăului”, sâmbătă, la sediul Primăriei din localitate a avut loc ,,Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice” pe teme de istorie locală. La evenimentul care a fost deschis şi moderat de primarul oraşului, prof. Leca Băncilă, au participat cadre didactice şi intelectuali din localitate şi din comunele din Zona Buzaelor. În cadrul sesiunii şi-au spus puntele de vedere dr. Ioan Lăcătuşu din partea Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Traian Cepoi, cercetător din localitatea Ceraşul, judeţul Prahova, cunoscut pentru colaborarea pe care a avut-o şi o are cu localităţile de peste Carpaţi, din bazinul Buzăul Ardelean, prof. Corina Bărăgan, preşedinta Despărţământului ASTRA ,,Buzăul Ardelean”, prof. Petre Străchinaru, fost deputat, om de cultură implicat în proiectele cultuarale din zonă, părintele protopop Florin Tohăneanu, preot Ciprian Popica şi doamna Rădiţa Palela, inspector şcolar general adjunct. Manifestarea a început cu un moment dedicat ,,Zilei Limbii Române” susţinut de elevi ai şcolilor din localitate.
Potrivit dr. Ioan Lăcătuşu, intrând pe fondul dezbaterii, ideea principală a fost instituţionalizarea activităţii de cercetare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din bazinul Buzăului Ardelean, prin înfiinţarea unui Centru Cultural pe lângă Primărie, Despărţământul Astra- formulă instituţională care să permită permanentizarea şi sistematizarea activităţii de cercetare. În acest context, dr. Ioan Lăcătuşu a vorbit despre Centrele Culturale existente în judeţele Covasna şi Harghita, atât cele subordinate Ministerului Culturii, Consiliilor Locale, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, precum şi cele cu statut de Organizaţii Nonguvernamentale. În urma dezbaterilor s-au convenit următoarele aspect: permanentizarea acestor întâlniri sub forma unei sesiuni de comunicări ştiinţifice pe teme de istorie, cultură şi spiritualitate locală; atragerea specialiştilor din zonă-a profesorilor care sunt fii ai zonei şi lucrează în alte oraşe; stabilirea unor priorităţi de cercetare printre care elaborarea unei monografii a Zonei Buzăului Ardelean şi a unor monografii ale localităţilor precum şi a unui dicţionar al personalităţilor locale. Primarul localităţii, prof. Leca Băncilă, s-a angajat că va porni un proiect de atragere a fondurilor europene pentru înfiinţarea Centrului Cultural, inclusiv cu un spaţiu adecvat, în sensul dotărilor, logisticii şi a gâdirii pe de o parte cu o secţiune privind prezevarea, cunoaşterea şi cercetarea istoriei locale şi o altă secţiune de promovare a culturii şi a tradiţiilor locale.
Bătrânul ,,CIOBĂNAŞ” întorsurean renaşte în fiecare an
În prima zi de toamnă care marchează, totodată, începutul anului bisericesc, la Întorsura Buzăului a avut loc o nouă ediţie a Festivalului ,,Ciobănaşul”. Aresându-se celor prezenţi, primarul oraşului Întorsura Buzăului, Leca Băncilă a spus: ,,Cu voia Domnului am ajuns la cea de a 41-a etapă a unui drum pe care îl vrem fără sfârşit, care să ne ducă în situaţia de a păstra ceea ce ne defineşte: trecutul, tradiţia, spiritul nostru românesc. Cu atât mai mult cu cât aceste lucruri trebuiesc făcute într-o lume care înghite specificul, care vrea să ne uniformizeze, să facă din toţi un tip muncitor, eficient, din perspectiva europeană, globalistă. Avem sub acest aspect obligaţia de a păstra ceea ce avem mai de preţ, pentru că, în vâltoarea vieţii de fiecare zi am uitat sau uităm că sunt lucruri sacre pe care nu avem voie să le tratăm cu uşurinţă. Ca atare, sărbătoarea noastră nu mai are fastul de acum 5-10 ani în urmă, dar o facem din respect faţă de dumneavoastră, dragi oaspeţi şi cetăţeni, pentru că avem nevoie de această zi când trebuie să uităm de toate greutăţile inerente unei perioade nu tocmai fericite din existenţa noastră. Dar, în această zi trebuie să uităm de rele şi să ne întâlnim toţi, sau câţi doresc, să trăim într-o comuniune, să avem puterea să bem un pahar şi să mă întâlnesc cu vecinul să-i spun: Vecine , iartă-mă că am trecut cu carul pe locul tău şi te-am supărat. Avem nevoie unul de altul! Acesta ar fi un obiectiv major pe care mi-l doresc eu, ca primar: comunitatea să trăiască o zi în comuniune. (…) Avem nevoie de a conserva tradiţia. Timpul modern, modernitatea au trecut peste vârfurile acestea şi-a măturat valorile pentru mulţi. I-a făcut mai frumoşi, mai zâmbitori, dar în ultimă instanţă mai străini de acest pământ, de aceste valori pe care le-a generat acest pământ. De ce avem nevoie de acest pământ? Pentru că e îngrăşat cu sudoarea şi sângele străbunilor nostri. Oricât de năpăstuiţi am fi astăzi, oricât de doritori am fi de lucruri frumoase- maşini, palate- ne înstrăinăm, ne îndepărtăm, şi avem nevoie de ceea ce ne-a adus până aici în istorie: de trecutul nostru, de tradiţiile noastre. Faptul că va fi o după amiază a tradiţiilor, chiar ne-am dori să aprindem în sufletele d-voastră, fie şi numai pentru o zi, ideea de respect faţă de trecut şi de tradiţii. Avem nevoie unii de alţii, şi Dumnezeu ne va ajuta, în măsura în care astăzi vom fi îngăduitori şi buni” .
Întorsurenii i-au avut ca oaspeţi de seamă, ieri, pe doamna Norica Nicolai, europarlamentar, şi pe senatorul Marius Obreja. ,,E un privilegiu pentru mine să vin într-un loc în care sufletul nostru românesc există, într-un loc care are trecut, şi, are şi viitor. Pentru că, cine are trecut şi-l respectă, şi de 41 de ani şi-l promovează, înseamnă că are cu siguranţă şi viitor. Viitorul depinde de dumneavoastră, în primul rând, mai mult sau mai puţin şi de noi, oamenii politici, dar, viitorul depinde de faptul că astăzi este o zi în care toţi trebuie să uităm ce ne desparte, să iubim ceea ce ne uneşte, iar pe dumneavoastră vă unesc foarte multe lucruri. Într-o lume din ce în ce mai egoistă, în care din ce în ce mai puţin contează sufletul, caracterul, şi mai mult banul şi poziţia, pentru că tot ceea ce contează pentru a exista, pentru fiecare dintre noi, aici se găseşte: se găseşte şi cultură, se găseşte şi mândrie, şi forţă şi foarte multă determinare. Vremurile sunt aşa cum sunt, dar am convingerea că d-voastră aveţi şansa să vă ridicaţi deasupra lor şi să rămâneţi, aici, poate unul din primele steaguri ale României mari şi întregi” a spus Norica Nicolai. La rîndul său, adesându-se întorsurenilor, senatorul Marius Obreja a spus: ,,Sunt atât de bucuros că am reuşit să vin astăzi încoace, dar mai ales sunt atât de bucuros că în fiecare an reuşiţi, dumneavoastră în primul rând, administraţia oraşului, să ţineţi această sărbătoare în picioare, vie, încât cuvintele mele sunt de prisos. De asemenea, sunt foarte bucuros pentru faptul că Norica Nicolai a fost entuziasmată de propunerea de a veni astăzi încoace, fiind sigur că prin vocea ei vom fi cunoscuţi nu numai până la limita judeţului, ci, încet, încet, prin specificitatea locului, şi mai departe, peste hotarele ţării. Ca orice lucru decisiv, şi întâlnirea anuală ,,Ciobănaşul” este un lucru decisv pentru Ţara Buzaelor, şi, ca orice lucru decisiv el se ţine cu sacrificiu şi cu încăpăţânare. Vă doresc şi îmi doresc ca această încăpăţânare să dăinuiască ani şi ani de acum încolo”.
Cântec, şoc şi voie bună
Mulţimea adunată în poiana de la poalele munţilor Ciucaş- copii, tineri, oameni în floarea vârstei şi persoane în etate, localnici sau oaspeţi, cu toţii au urmărit spectacolul folcloric la care şi-au dat concursul sute de artişti. Sub cetina falnicilor brazi s-au auzit cântecele şi-au tropotit paşii dansatorilor formaţiilor şi artiştilor : Grupul vocal ,,Pădurenii” din Barcani; Ansamblul folcloric ,,Cununa Carpaţilor ” al Casei de Cultură din Întorsura Buzăului; Ansamblul folcloric ,,Rapsozii Varvigiului din Topliţa, jud. Harghita; Ansamblul folcloric profesionist ,,Doina Oltului”; Ileana Lăceanu, Maria Ghinea, Neta Soare, Costinel Alexandrescu, Victoriţa Cica, Gabriel Găboianu, Cătălin Bărbulescu şi Silvana Riciu. Programul artistic al celei de a 41-a ediţii a Festivalului ,,Ciobănaşul” a ţinut până seara târziu, acesta fiind urmat de un bal la care au luat parte locuitorii din Zona Buzaelor.
,,Zilele Oraşului Întorsura Buzăului” au fost organizate de Primăria Oraşului Întorsura Buzăului, Casa de Culturură din localitate şi Asociaţia ,,Cununa Carpaţilor”, cu sprijinul finaciar oferit de Consiliul Judeţean Covasna.
Directorul Casei de Cultură, Costică Oltean, a declarat că deşi în zilele noastre cu mare greu se mai poate organiza un festival de talia ,,Ciobănaşului”, un festival care a ajuns la cea de a41- ediţie, cu mari eforturi, cu ajutorul Primăriei Întorsura Buzăului şi a Consiliului Judeţean Covasna care a alocat suma de 10.000 lei, s-a reuşit acest lucru.
Maria Graur
