Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „ Dr. Benedek Geza” din Covasna, unul dintre principalele branduri ale judeţului nostru, este prima unitate spitalicească din judeţ care a primit, în cursul acestei săptămâni, Certificatul de acreditare CONAS (al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor) cu un punctaj foarte bun. Despre această reuşită precum şi despre alte probleme administrative şi medicale am stat de vorbă cu managerul interimar al spitalului din Covasna, Cristian Cimpoi, precum şi cu directorul medical, doamna doctor Mihaela Suceveanu.
Domnule Cimpoi, la o lună de zile de când aţi preluat funcţia de manager interimar al Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „ Dr. Benedek Geza”, vorbiţi-ne, vă rog, despre activitatea ce se desfăşoară în unitatea pe care o conduceţi.
C.C. Doresc să încep cu reuşita cea mai recentă a spitalului nostru, respectiv acordarea de către CONAS a certificatului de acreditare al spitalelor, cu un punctaj aproape de punctajul maxim.
Au fost ceruţi foarte mulţi indicatori, majoritatea axându-se pe activitatea de pe secţii dar şi pe serviciile adiacente de întreţinere, cantină, spălătorie, adică tot ceea ce se face în spitalul nostru. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără munca susţinută de la nivelul conducerii spitalului, unde suntem o echipă foarte bine sudată care lucrăm de ani de zile împreună. Din echipa căreia i se datorează acordarea cerificatului CONAS a făcut parte, până nu de mult, şi fostul manager Monica Sporea, care şi-a adus contribuţia la obţinerea de către spitalul nostru a primului Certificat de Acreditare al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor din judeţul Covasna.
După cum ştiţi, în anul 2011, în urma reorganizării sistemului naţional de sănătate, noi am preluat prin comasare Spitalul Orăşenesc Covasna, Spitalul Orăşenesc de la Întorsura Buzăului şi Spitalul de Recuperare Neuromunsculară „Dr. Radu Horia” de la Vâlcele. Tot atunci activitatea Centrului de la Vâlcele s-a relocat la Întorsura Buzăului. În momentul de faţă suntem o unitate spitalicească de interes naţional cu 891 de paturi, cu activitate medicală în trei locaţii diferite- cele două din Covasna şi cea de la Întorsura Buzăului, şi avem în administrare clădirea de la Vâlcele.
Principala noastră problemă cu care ne confruntăm, şi cred că nu este numai a noastră, cu siguranţă şi a celorlalte spitale din judeţ şi din ţară, este de ordin finaciar. După achitarea drepturilor salariale care reprezintă 75% din bugetul nostru, deşi avem un normativ de personal de doar 60% posturi ocupate, nu ne mai rămân mulţi bani şi pentru acoperirea celorlalte cheltuieli. Marea noastră problemă e pe perioada sezonului rece. Datorită amplasării săpitalului într-o zonă montană, una dintre locaţii fiind situată chiar la „polul frigului”, la Întorsura Băzăului, asigurăm încălzire 7 luni/an, iar costurile pe partea de utilităţi sunt foarte ridicate.
În aceste condiţii, noi ne-am făcut o reţetă financiară destul de bună prin care mai aducem cca 80.000 lei / lună din servcicii medicale contra-cost şi din donaţii. Politica spitaluilui s-a bazat pe asigurarea necesarului de medicamente, materiale sanitare, hrană, proceduri de bază- chinetoterapie, mofete- fără contribuţie personală din partea pacientului.
În ceea ce priveşte contractul pe care îl avem cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Covasna, acum trei săptămâni am făcut o notă de fundamentare în care am arătat costurile mari pe care le avem în perioada sezonului rece. Am fost la preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, solicitând să ne suplimenteze fondurile pentru Spitalul din Covasna, unde se face recuperare cardiovasculară, şi pentru Spitalul din Întorsura Buzăului, unde se face recuperare neurologică. Având în vedere faptul că la ambele unităţi avem secţii de acuţi- pediatrie, interne, ginecologie- am solicitat să ne suplimenteze un număr mai mare de cazuri pentru acestea, deoarece avem solicitări şi liste de aşteptare. Totodată, am încercat să obţinem şi majorarea tarifului/zi de spitalizare, în condiţiile în care tariful este de 84 lei/zi pe partea de recuperare cardiovasculară şi 92/zi pentru recuperarea neurologică. Nu ne rămâne decât să aşteptăm răspuns la solicitările noastre.
Recent, am fost convocaţi la Prefectură la o întâlnire cu conducerile tuturor spitalelor din judeţ, cu conducerea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, a Direcţiei de Sănătate Publică şi a Consiliul Judeţean, în cadrul căreia ni s-a solicitat să întocmim un plan de încadrare în bugetul alocat. Noi am identificat o serie de măsuri pe care încercăm să le implementăm până la sfârşitul acestui an. Şi-aici, în principal, noi ne-am gândit să preluăm de la comunităţile locale Spitalul Orăşenesc Covasna şi Spitalul de la Întorsura Buzăului, şi totodată, să împlicăm în sprijinirea activităţii medicale comunităţile locale, deoarece aceste două spitale deservesc atât oraşul Covasna şi zonele arondate, cât şi toată zona Buzaelor. Am şi avut o serie de întâlniri la Covasna , am vorbit cu reprezentanţii Primăriei, urmează să am o dicuţie şi cu primarul oraşului Întorsura Buzăului. Vom încerca să obţinem sprijin pentru a depăşi momentul greu pe care îl avem şi noi.
Credeţi că asta ar fi soluţia salvatoare?
Într-adevăr, ar putea fi. Am înţeles că aici în Covasna există Asociaţia Orbai de care aparţin primăriile Covasna, Zăbala, Zagon, Comandău, Brateş, şi o să întensificăm discuţiile şi cu domnul primar din staţiune precum şi cu celalţi primari din zonă, poate vom găsi o posibilitate de a ne ajuta unii pe alţii. La fel vom încerca şi pe zona Întorsurii Buzăului. Pentru că încălzim spitalul cu lemne, acolo ne-am gândit că primăria ne-ar putea asigura o canitate de lemne din fondul forestier propriu, sau poate ne-ar ajuta cu cheltuielile pe care le avem cu gunoiul, care nu sunt puţine.
După cum ştiţi, ministrul Sănătăţi, Eugen Nicolaescu, a declarat, la începutul verii, că Spitalul de Recuperare Neuromunsculară „Dr. Radu Horia” de la Vâlcele va fi redeschis. Această preconizată măsură vă va afecta în vreun fel?
În cazul în care bolnavii distrofici vor fi relocaţi la Vâlcele, pentru noi se va crea o mare problemă, pentru că, în momentul de faţă, motorul Spitalului din Întorsura Buzăului este secţia de recuperare neuromusculară, în condiţiile în care contractul existent cu CAS Covasna aduce cei mai mulţi bani de acolo. Într-adevăr, dacă se va ajunge la această situaţie, va trebui să vedem ce vom face, dar se va crea o problemă pentru Cardiologie. Dacă spitalul de la Vâlcele va fi tot al nostru, nu va fi problemă, însă, în caz contrar, trebuie să vedem cu ce umplem golul care va rămâne acolo. Trebuie ştiut faptul că de când am preluat spitalul de la Întorsura Buzăului noi am investit foarte mulţi bani acolo, am dotat unitatea cu mobilier, cu aparatură, cu tot ceea ce am putut, şi-am ridicat nivelul acestui spital. Să vedem ce se va întâmpla în continuare, e destul de problematic dacă se redeschide spitalul de la Vâlcele.
Că am ajuns la discuţia despre investiţii, în ce stadiu sunt lucrările începute, cu ani în urmă, la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „ Dr. Benedek Geza” din Covasna?
În anii din urmă s-au deschis mai multe şantiere, iar banii au venit aşa cum au venit. Deocamdată nu am mai primit fonduri pentru a finaliza lucrările începute, respectiv extinderea de la Urgenţă, bazinul de înot şi la vila de copii unde am mansardat ultimul nivel, cu posibilitatea de a face acolo locuinţe pentru medici.
Noi am făcut o notă de fundamentare pe care am trimis-o la Minister, din care reiese că mai avem nevoie, pentru finalizarea lucrărilor începute, de cca 5,2 milioane lei din care: 2,2 milioane lei pentru bazinul de hidroterapie şi sala de gimnastică medicală; 1,5 milioane lei pentru modernizarea bucătăriei şi a blocului alimentar; 300.000 lei pentru pavilionul central, Urgenţa; 500.000 lei pentru amenajările exterioare.
Şi totuşi, văd că e forfotă mare la dumneavoastră, curtea e plină de maşini din mai multe judeţe ale ţării, unii bolnavi vin, alţii pleacă.
Noi avem protocoale de colaborare cu diferite spitale din ţară cărora le trimitem bilete de programare pentru pacienţi. Facem şi noi programări, astfel că gradul de ocupare al Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Geza” din Covasna este de 100%, până la finele anului. Actul medical este de cea mai bună calitate, deoarece avem un corp profesoral –medical cu vastă experinţă pe partea de recuperare cardiovasculară. Spitalul nostru, ca de altfel tot oraşul, consider că stă pe un depozit de sănătate. Şi-aici mă refer la mofete, la băile cu ape minerale şi aerul puternic ozonat. Aceşti factori naturali, împreună cu actul medical în sine, ne fac să fim unici ca specificitate pe partea de recuperare cardiovasculară atât în ţară, cât şi în străinătate. Vorbem cu cineva, zilele acestea, care mi-a spus că în Germania s-a dorit înfiinţarea unui spital de acest gen. Cu siguranţă condiţiile de cazare sunt mult superioare celor de la noi, însă germanilor le lipsesc factorii naturali pe care în avem la noi în zonă.
Trecând la partea medicală, vă rog pe Dvs., doamna doctor Suceveanu, să ne vorbiţi despre aceasta, în calitate de director medical.
Scopul activităţii Spitalului de Cardiolgie este acela de a reabilita bolnavii cardiovasculari din întreaga ţară. Ceea ce facem în acest moment este continuarea a ceea ce am început, având în vedere specificul spitalului nostru. Avem bolnavi din întreaga ţară cu patologie cardiovasculară tot mai complex- având în vedere cuceririle ştiinţei în domeniul cardiovascular- astfel că avem bolnavi care vin după operaţii pe cord, bolnavi bypassaţi, bolnavi stentaţi, bolnavi cu dispozitive de stimulare cardiacă, bolnavi care se simt foarte bine la noi.
Colectivul nostru se străduieşte să asigure toate condiţiile din punct de vedere profesional şi medical- logistică medicală, evaluare cardiovasculară, evaluare de laborator, evaluare chimică, tratament corespunzător- în condiţiile în care, de-a lungul timpului, acestea s-au îmbunătăţit. Avem condiţii mai bune de cazare a pacienţilor, care răspund standardelor europene. Aşa cum v-a spus şi domnul Cimpoi, actitatea noastră a fost evaluată în procesul de acreditare a spitalelor, şi-am obţinut un punctaj foarte bun, spre maxim. Asta, de fapt, este o evaluare obiectivă a ceea ce facem, văzută de ochi imparţiali, externi, lucru ce pe noi ne mulţumeşte şi ne ajută să mergem mai departe cu entuziasm, pentru a ne îndeplini obiectivele profesionale.
În prezent, noi am dori să nu se mai reducă paturi la nivelul spitalului nostru, să poată fi folosită la maxim baza de tratament, capacitatea spitalului, în folosul pacienţilor din întreaga ţară. În urmă cu 3-4 ani s-a închis o secţie şi s-au redus 100 de paturi. Şi în acest an contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Covasna este sub nivelul de deservire al spitalului, de aceea, demersul nostru în relaţia cu CAS este acela de a putea folosi capacitatea maximă a spitalului. Bolnavii nostri vin din toată ţara, nu doar din judeţul Covasna, şi toţi colegii noştri solicită programarea bolnavilor. Această bază de tratament unică în ţară ar putea fi exploatată mai eficient dacă am putea avea un contract mai bun cu CAS, atunci şi baza de tratament, şi specialiştii, şi potenţialul ar putea fi folosit la maxim.
Ceea ce noi dezvoltăm la Covasna sunt programe cardiovasculare nu numai în cardiopatia ischemică, cu toate formele de evoluţie, ci şi în hipertensiunea arterială, etc. Sunt modele de reabilitare care nu există în altă parte. Astfel, la întâlniri europene şi chiar mondiale la care am participat (în urmă cu câţiva ani am participat la al VI-lea Congres Ibero-American care a avut loc în Portugalia) am prezentat reabilitarea cardiovasculară în România, şi „modelul Covasna”. Colegii noştri ibero-americani- erau cei din Mexic, din America Latină, colegi de peste tot din Europa- Portugalia, Spania, Italia, Germania, precum şi doi profesori renumiţi din Statele Unite, s-au arătat interesaţi de ceea ce înseamnă „modelul Covasna” şi reabilitarea nu doar pentru cardiopatia inschemică, după infarctul de miocard, ci şi a bolnavului hipertensiv. Aceştia spuneau foarte frumos: vrem să vedem Covasna, vrem să vedem acest model!
Şi l-au văzut?
Încă nu. Doream noi să facem o întâlnirea a „Prietenilor inimii în jurul lumii”, la Covasna, cu ocazia uneia dintre manifestările noastre ştiinţifice, în cadrul căreai dânşii să vină să ne împărtăşească din experienţa lor, ceea ce fac ei în ţările lor, şi în acelaşi timp să vadă ceea ce facem noi aici, la Covasna. Din păcate, însă, nu am mai organizat de mult o întâlnire de anvergură internaţională, pentru care avem nevoie de sponsori. Aceste întâlniri nu fac decât să confirme veridicitatea programului, rezultatele, schimburile de experienţă care fac să ne crească şi nouă gradul de pregătire profesională, şi de ce nu, un renume în plus pentru staţiunea balneară Covasna, pentru judeţul Covasna şi implicit pentru România. Există „model Covasna” pe care îl susţinem şi pe care îl promovăm peste tot.
Noi vă dorim să reuşiţi din plin acest lucru, şi, totodată, să aveţi posibilitatea să trataţi în cele mai bune condiţii şi să daţi şansa la o viaţă mai bună, din punct de vedere medical, unui număr cât mai mare de pacienţi!
