La sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă şi duminică, comuna Sita Buzăului a îmbrăcat haine de sărbătoare. Cu steaguri tricolore arborate pe stâlpi şi la casele oamenilor, localnicii s-au bucurat de evenimentele organizate în cadrul celei de a III-a ediţii a „Sărbătorii Sitenilor- De la moşii noştri”. Directorul Căminului Cultural din localitate, Daniel Neagoe, ne-a spus că această sărbătoare este dedicată gospodarilor din Sita Buzăului care, după un an de muncă, merită o zi în care nu neapărat să petreacă ci mai ales să vadă şi să urmărească programele artistice prezentate de artişti din mai multe zone ale ţării.
Ziua de sâmbătă a avut programată o primă întâlnire cu fii satului, şi, aşa cum ne-a spus primarul comunei, Nicolae Stoica, au fost încântaţi să afle care era viaţa în sat în urmă cu 30-40 de ani, de la cei 26 de oameni de vază ai comunităţii care s-au născut pe aceste meleaguri, însă destinul i-a îndepărtat de meleagurile natale. În aceeaşi zi, începând cu ora 18.00, tinerii s-au putut bucura de concertele de muzică uşoară susţinute de artiştii Aurelia Manilescu, Adriana Nenciu, Lucia David, Otilia Leau, Bianca Husu, Grupul vocal „Ritmic” , Grupul Folk „ Titus Constantin şi Iulia Mitrea” , formaţia „Yuvenis Grup”.
Parada portului popular
Sub un soare fierbinte de sfârşit de vară, Sărbătoarea Sitenilor „ De la moşii noştri” a continuat ieri, după slujba de duminică, cu o frumoasă paradă a portului popular. Exact la ora indicată în program, 12.30, alaiul a pornit din faţa Căminului Cultural, către terenul de sport, locul de desfăşurare al sărbătorii. În frunte cu primarul comunei, Nicolae Stoica, şi cu reprezentanţii Ansamblului de tradiţii din comuna Vâlcele, ce duc peste tot cu ei un tricolor vechi, regăsit după mulţi ani, tinerii din zonă dar şi oaspeţii sosiţi din Bistriţa, Slatina, Buzău, Braşov şi-au prezentat cu mândrie straiele populare, de sărbătoare, au cântat, au dansat. Sătenii au ieşit la porţi iar cei care se aflau în treacăt prin Sita Buzăului s-au bucurat că au avut posibilitatea să vadă că tinerii poartă din nou, cu mândrie, costumele populare moştenite din moşi-strămoşi. Vorbindu-ne despre acest moment al sărbătorii de ieri, directorul Căminului Cultural din Sita Buzăului, Daniel Neagoe, ne-a spus: „ Sitenii nu au fost obişnuiţi cu aşa ceva, şi încă nu ştiu să aprecieze acest lucru. Facem aceste evenimente pentru ca lumea să înveţe, să punem mai multă bază în costumul popular şi în tradiţiile noastre româneşti. Eu asta îmi doresc, asta îmi place, asta îmi e menirea, asta simt cu tot sufletul, şi orice declaraţie dau în acest sens de a purta portul popular şi de a duce mai departe tradiţiile, o fac din inimă.(…) Trebuie ştiut că în sufletele oamenilor nu s-a pierdut nimic, însă, nu a mai avut cine să răscolească aceste comori. Multe costume populare au zăcut sau încă mai zac prin dulapurile oamenilor. Dacă, cu ceva timp în urmă, tinerii se ruşinau să se îmbrace în costum popular, acum sunt oprit pe stradă şi întrebat de unde pot să-şi cumpere o ie, un chimir, un pantalon. Asta e ceea ce am vrut şi cred că am reuşit, într-o oarecare măsură”.
Program artistic de excepţie
Odată ajunşi la terenul de sport, toţi cei prezenţi au urmărit, pe parcursul a 5-6 ore, un program artistic variat, cu cântece şi dansuri populare din zonă dar şi din alte judeţe ale ţării. Pe scenă au urcat, rând pe rând: Fanfara din Târgu Secuiesc; Grupul Vocal „Siteanca” al Căminului Cultural din localitate; Formaţia de dansuri populare „Mugurii Siriaşului”; Grupul „ Brâuleţul junior” din Sita Buzăului; Clubul Copiilor din Întorsura Buzăului; Ansamblul „Doiniţa” din Bistriţa; Ansamblul de cântece şi dansuri populare „ Siriaşul” din Siriu, jud. Buzău,; Ansamblul de tradiţii din comuna Vâlcele; Ansamblul „ Cununa Carpaţilor” din Întorsura Buzăului; Ansamblul „ Muguraşii Brâncovenilor” din Slatina; Grupul bărbătesc „ Pădurenii” din Barcani; Grupul „Brâuleţul” al Căminului Cultural din Sita Buzăului; Solista de muzică populară din localitate, Mălina Boricean, precum şi solista de muzică populară din Târgu Secuiesc, Adriana Ilie; Ansamblul Folcloric „ Plaiuri Transilvane” din Braşov.
Toţii artiştii care au cântat sau au dansat s-au bucurat de apreciere din partea celor prezenţi care, deşi au urmărit spectacolul sub un soare dogoritor, nu s-au dat duşi din faţa scenei. Mai mult, până să le vină rândul să urce pe scenă, tinerii artişti—fete şi băieţi- au dansat şi au cântat, pe iarba de pe terenul de sport, pe muzica „ colegilor” lor, şi-au demonstrat că indiferent din ce zonă provin, poartă în suflet muzica şi dansul popular românesc.
Invitata specială a celei de a III-a ediţii a Sărbătorii Sitenilor „ De la moşii noştri” a fost binecunoscuta interpretă de muzică populară din zona Hunedoarei, Mariana Deac, care a interpretat melodiile sale acompaniată de orchestra condusă de Nini Călitu.
Sunt mândru de această comunitate
Alergând în toate părţile pentru a se vedea şi a vorbi cu toţi oaspeţii prezenţi, primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica, abia ce şi-a putut face timp să stea de vorbă şi cu noi, care, la rândul nostru, deşi ne-am fi dorit din tot sufletul să fim prezenţi până la finalul sărbătorii, ne-am grăbit spre casă pentru a face ziarul de astăzi. „ Sărbătoarea din acest an a fost organizată de Consiliul Local, Şcoala Generală Nicolae Russu, Biserica Ortodoxă din localitate şi de Căminul Cultural din Sita Buzăului. Toţi conducătorii acestor instituţii au pus suflet în organizarea acestei Sărbători a Sitenilor şi sunt mândru că au vrut să facem acest eveniment, deoarece, trebuie ştiut faptul că o singură persoană nu are posibilitatea, oricât de mult şi-ar dori, să facă un astfel de eveniment. (…) Sunt mândru de această comunitate, o comunitate cu sufet mare. Am simţit pentru prima oară în viaţă că majoritatea comunităţii, şi aş putea spune că aproape toată- e cu sufletul deschis. Pentru că o asemenea sărbătoare se poate face numai cu oameni cu suflet. Una e să construieşti cu sufletul, alta să construieşti cu mistria. E ceva fantastic, nu am mai trăit până în prezent aşa clipe de bucurie. În adimistraţie, care este foarte grea, apar multe probleme cărora trebuie să le găsim rezolvare şi, în acele momente nu te mai gândeşti că oamenii ştiu să se şi distreze şi au nevoie şi de astfel de momente de bucurie. Sunt mândru că sunt primar în această comună. (…) Anul acesta, la a treia ediţie, chiar îmi propusesem că, în cazul în care locuitorii comunei nu vor dovedi că sunt interesaţi de astfel de evenimente, nu le vom mai organiza. Însă, numărul mare de participanţi, atât din comună cât şi din afara ei, ne demonstrează faptul că suntem pe drumul cel bun, că oamenii au nevoie de cultură, de muzică, dans şi distracţie. Asta îmi dă şi mai mare putere să organizez această sărbătoare şi în anii următori. Anul acesta Dumnezeu ne-a ajutat şi merg şi pe ideea că Dumnezeu ţine cu oamenii buni” ne-a spus primarul comunei Sita Buzăului, Nicolae Stoica.
Maria Graur
Întâlnirea fiilor satului din Sita Buzăului, o reuniune utilă, care se cuvine a fi continuată.
Sita Buzăului este o frumoasă comună românească situată la intrarea în judeţul Covasna dinspre Buzău, pe unul din drumurile care au asigurat legătura dintre Transilvania cu Moldova şi Ţara Românească, drum pe care a pătruns domnitorul Moldovei Petru Rareş, în 1542, pentru a cuceri cetăţile sale din Ardeal, iar în octombrie 1599, Mihai Viteazul a trecut pentru a realiza prima unire a Transilvaniei cu Ţara Românească şi apoi cu Moldova. Vestigiile arheologice atestă prezenţa locuitorilor, pe teritoriul localităţii, încă din paleolitic. În satul component Crasna a fost descoperit tezaurul format din 15 bare de aur, ce proveneau din monetăria romană de la Sirimium (Miroviţa). Sporirea funcţiunilor comerciale şi militare ale drumului de pe valea Buzăului, în ultimile secole, au influenţat pozitiv dezvoltarea aşezărilor umane din Depresiunea Buzăului Ardelean, inclusiv a localităţii Sita Buzăului. Locuitorii comunei au plătit tributul lor de sânge, în războaiele de reîntregire a neamului, participând activ la evenimentele importante ale istoriei naţionale, aşa cum au fost Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia.
Conform rezultatelor finale ale recensământului din octombrie 2011, comuna Sita Buzăului are o polulaţie totală de 4584 locuitori (din care 4525 români şi 5 maghiari), fiind a cincea comună din judeţul Covasna, după Zagon, Ghelinţa, Brăduţ şi Zăbala. Pe lângă bisericile ortodoxe din Sita Buzăului, Ciumernic, Zăbrătău şi Crasna, şcoala generală „Nicolae Russu”, celelate şcoli primare din satele componente şi căminul cultural, zestrea spirituală a comunei s-a îmbogăţit substanţial odată cu înălţarea mânăstirii „Schimbarea la faţă”, în anul 2004. Oameni harnici şi vrednici gospodari, locuitorii comunei Sita Buzăului, căliţi fizic şi spiritual de condiţiile geografice şi climaterice, dar şi de vitregiile istoriei, au păstrat din moşi strămoşi tradiţiile culturii populare, fiind prezenţi în viaţa publică locală, regională şi naţională cu formaţii folclorice reprezentative.
Un cadru propice de manifestare a acestor tradiţii, de cinstire a înaintaşilor, de întărire a vieţii comunitare şi de extindere a legăturilor culturale cu românii din Buzăul Ardelean, cu cei din judeţul Covasna, precum şi din alte judeţe din Transilvania şi de peste Carpaţi, îl constituie Sărbătoarea Sitenilor „De la moşii noştri”, ediţia a III-a, desfăşurată în zilele de 17-18 august a.c., în organizarea Primăriei şi Consiliului Local Sita Buzăului, Căminului Cultural, Şcolii Generale „Nicolae Russu” şi a Parohiei Ortodoxe Sita Buzăului.
Programul bogat şi variat a cuprins mai multe concerte de muzică populară şi uşoară, o paradă a portului popular, un foc de tabără urmat de nelipsita seară de dans, continuatoarea, în formă actualizată, a vestitelor hore ale satului… Programul sărbătorii a debutat cu Întâlnirea fiilor satului, manifestare care a avut loc în sala Consiliului Local. Potrivit organizatorilor această acţiune a constituit un test, o maniferatre de tatonare a impresiilor participanţilor asupra oportunităţii unei asemenea reuniuni şi a modalităţilor de continuare a ei, în ediţiile viitoare. În aceste condiţii, deşi participarea nu a fost una foarte numeroasă, întâlnirea a prilejuit revederi emoţionante între foştii profesori şi elevii lor, între foşti colegi, prieteni, vecini şi a constituit un bun prilej de rememorare a unor evenimente din viaţa comunităţii. La reuniune au participat fostul director al şcolii, profesorul Silvestru Neagoe şi actualul director prof. Iosif Radu, împreună cu alţi profesori şi învăţători, printre care şi fostul inspector general şcolar al judeţului Covasna, prof. Ioan Paul Voinescu şi soţia sa, învăţătoarea Florentina Voinescu, foştii primari ai comunei Vasile Bularca, Constantin Filofi şi actualul primar Nicolae Stoica, părintele protopop Florin Tohăneanu, directorul căminului cultural Daniel Neagoe, preşedinta Despărţământului Astra Buzăul Ardelean, prof. Corina Bărăgan, medicii, întreprinzători locali, intelectuali, funcţionari şi alţi oameni de cinste ai localităţii. Participanţii la discuţii au apreciat utilitatea unei asemenea reuniuni şi au hotărât continuarea şi extinderea ei, în ediţiile viitoare. Profesorul Iosif Radu a prezentat mesajul pictoriţei Ioana Crăciun, membră a familiei de pictori Crăciun, originari din comuna Sita Buzăului, participantă la o expoziţie de pictură organizată la Centrul de Cultură Arcuş. În acest cadru, s-a propus ca în rândul fiilor satului să fie incluşi şi „fiii adoptivi” ai localităţii, respectiv acei locuitori născuţi în alte locuri, dar care prin activitatea lor în Sita Buzăului au contribuit la prosperitatea materială şi spirituală a locuitorilor siteni. Au fost făcute şi alte propuneri, dintre care amintim: includerea în programele viitoare a unor dezbateri pe teme privind istoria şi cultura localităţii, înfiinţarea unui muzeu local, constituirea unui colectiv care să editeze monografia comunei, evocarea unor personalităţi locale, îmbunătăţirea comunicării între locuitorii comunei, plecaţi pe alte meleguri, inclusiv prin îmbogăţirea site-ului comunei etc.
De menţionat expoziţia de sculptură în lemn a artistului local I. Găitan şi donaţia de cărţi făcută de către Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, bibliotecii şcolii „Nicolae Russu” (cărţi provenite din biblioteca familiei profesorilor Mariana şi Ioan Drăgan, din Sf. Gheorghe) şi bibliotecii comunale (volume donate de Editura Pur şi Simplu, din Bucureşti). În concluzie, Întâlnirea fiilor satului din Sita Buzăului, o reuniune utilă, care se cuvine a fi continuată.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
