Recent, pe site-ul Cotidianul.ro și pe Adevaruldespredaci.ro au fost publicate două articole legate de Comuna Valea Mare, unul semnat de Adrian Grigoriu și altul de Marcel Bărbătei, cu trimiteri nu tocmai măgulitoare la adresa persoanei mele, Gheorghe Avram, ca primar al comunei. Aceste articole privind retrocedările de teren către unii descendenți ai boierilor unguri, prin diferite metode, în esență sunt reale, însă, în acelaşi timp sunt pline de confuzii. Mai mult, informaţiile legate de persoana mea sunt reale jigniri, atacuri la persoană și minciuni.
Despre comuna Valea Mare, a cărui primar ales sunt începând cu anul 2000, până mai ieri nu se știau prea multe, însă după ce, rând pe rând, au fost construite primăria, grădinița, școala, sala de sport, dispensarul uman, farmacia, și nu în ultimul rând o biserică bine îngrijită și mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, deosebit de frumoasă, comuna a început să fie cunoscută. Aşezată într-un loc mirific, Valea Mare este însă mică și săracă, făcând parte din acele localități din zona montană defavorizată, care se poate dezvolta numai prin hărnicia localnicilor, calitatea lor de întreprinzători și loialitatea edililor. Agricultura, principala ocupație a localnicilor, se face în condiții grele, pe terenuri în pantă și nu tocmai roditoare. Aceste terenuri au fost dobândite prin moștenire, prin cumpărare, prin reformele agrare ale anilor 1921-1945, majoritatea aflându-se în raza administrativă a comunei Boroșneul Mare.
Valea Mare nu a fost cooperativizată dar, cooperativizarea Boroșneului Mare i-a afectat direct pe văleni, prin faptul că din rațiuni de partid s-au făcut comasări de terenuri în favoarea CAP-ului, particularilor dându-li-se echivalentul suprafețelor avute pe unde s-a nimerit, în general pe dealuri și coaste, dar fără acte și fără vreo altă dovadă a schimbului impus.
Nefiind cooperativizată, Valea Mare nu a avut inițial probleme cu retrocedările terenurilor arabile, ci doar cu pădurile. Aici, foștii proprietari, în general descendenți ai boierilor maghiari, o obște românească și un composesorat mixt din care fac parte și 144 membri cetățeni români din Valea Mare, au depus cereri, iar comisia locală de fond funciar a trecut la retrocedări, fără probleme deosebite sau plângeri la organele judecătorești. Aceste probleme au apărut, însă, în momentul în care un descendent al unei familii de boieri unguri, Joos Tibor din Boroșneul Mic, a solicitat teren arabil din cele primite de văleni la schimb. La acel moment, comisia locală și eu, ca primar al comunei, nu am aprobat retrocedarea terenului solicitat de acesta. Însă, Joss Tibor şi-a câştigat acest „ drept” pe cale judecătorească. Pentru că nu s-au emis (din motive întemeiate) actele de punere în posesie, atât eu, ca primar al comunei cât şi o parte dintre membrii comisei locale am avut dosar penal, la plângerea lui Joos Tibor, și timp de 8 ani am fost purtați prin tribunale, ca inculpați.
În alt caz, tot acest Joos Tibor, om cu relații la un partid etnic, cu ajutorul unui angajat de la cadastru și-a intabulat dreptul de proprietate, deși nu deținea terenul, și a recurs la intimidarea vălenilor folosindu-se de relațiile cu unele persoane din primăria comunei Boroșneul Mare, și, implicând poliția locală, i-a „convins” pe aceștia să semneze pentru cedarea unor terenuri din raza comunei sus amintite.
Câțiva localnici dintre cei citați la poliția din Boroșneul Mare au venit în prealabil la mine și i-am sfătuit să nu semneze nici un act sau, în cel mai rău caz, să cheme un avocat pentru ca, ulterior, să poată acționa în instanță. Dar nu s-a întâmplat așa, vălenii au semnat și acum aud că vinovat sunt eu, primarul din Valea Mare.
Pe lângă toate acestea și faptul că s-a creat un precedent periculos vizavi de terenurile arabile deținute de văleni pe raza comunei Boroșneul Mare, a apărut și un grup de vreo 5-6 indivizi: un avocat, doi ziariști, un ofițer în rezervă… care prin intermediul a doi localnici se erijează în apărătorii acestora împotriva „ocupației” ungurești. Foarte bine, dar când te gândești că unul dintre localnici, Burlacu Constantin, se pare că tocmai a pierdut procesul inițiat de composesoratul „Pădurea Mică” pentru tulburare de posesie, iar celălalt, fost membru al comisiei locale de fond funciar și semnatar al retrocedării către Joos și composesorat, în timpul procesului cu Joos umbla la instituțiile medicale pentru a obține un certificat că suferă de tulburări psihice (a se vedea dosarul 431/248/2009 Judecătoria Întorsura Buzăului), începi să ai îndoieli cu privire la buna credință a acestora, că vorba aceea „cine se aseamănă se adună”. Cu atât mai mult cu cât aceștia doi au interese directe: Burlacu Constantin să acapareze o parte din terenul composesoratului „Pădurea Mică”, care, în opinia lui este unguresc când, de fapt, 42% dintre membri sunt români din Valea Mare, iar al doilea, după ce a condus deficitar și a exploatat Obștea „Unirea” Valea Mare, timp de 15 ani, acum vrea să se desprindă de această obște pentru a-și lua partea de pădure ce-i aparține, dar în alt amplasament în care nu s-a exploatat deloc.
Membrii grupului la care am făcut referire anterior s-au adunat la Burlacu Constantin acasă, în zilele de 12-13 iulie, unde, pe lângă cheful pe cinste la care au luat parte, au pus la cale planul de bătaie. Ca urmare, aceştia au adunat câțiva cetățeni de bună credință, dar care sunt speriați de perspectiva pierderii unor terenuri, precum şi pe alții, mai puțini la număr, „prieteni” declarați ai primarului, și au început campania de:
– promisiuni privind recuperarea unor terenuri fără nici un fel de plată din partea cetățenilor (ar fi bine să nu rămână doar o promisiune…);
– denigrare a primarului care, potrivit afirmaţiilor lor „după ce a fost alungat cu pietre la revoluție de cetățenii din Vâlcele, unde a fost primar” (în realitate eu fiind mutat în comuna Bodoc cu câteva luni înainte de revoluție, dovadă fiind înscrisurile din cartea de muncă), „este trădător de români”, „se pupă bot în bot cu Joos” și „nu a făcut nimic pentru văleni” (probabil că procentul de 65-80 % cu cât am fost reales de văleni în cele 4 mandate consecutive, tocmai asta denotă…).
Denigrarea a mers până acolo încât m-au acuzat și de configurația hotarelor comunei, uitând că primăria Valea Mare s-a înființat în 1999, iar la primele alegeri pentru primar (august același an) nu eu am fost ales în fruntea comunei. Asta înseamnă că aproape un an, până în iulie 2000, când marea majoritate a locuitorilor din Valea Mare mi-au dat mie votul lor, comuna a funcționat fără a avea hotare – ceea ce este de-a-dreptul aberant.
Într-adevăr, a fost un litigiu care a durat până ce eu am devedit primar (legat de hotarul cu Barcani), dar cei doi „prieteni” ai mei, în vasta lor cultură civică, confundă hotarul administrativ cu intravilanul comunei.
Îi invit pe toți cei care cred că dețin adevărul suprem să vină la primărie, la comisia locală de fond funciar, pentru a se convinge că această comisie (și nu primarul) a făcut retrocedările în Valea Mare. Legat de acel Joos Tibor, retrocedările s-au făcut numai în baza unor acte doveditoare și asta până în 2006-2007, deoarece după aceea nu au mai fost făcute retrocedări (excludem situația terenului din locul numit Bergheteu, dobândit prin hotărâre judecătorească).
Pe această cale îi „felicit“ pe Marcel Bărbatei, Adrian Grigoriu și Statulescu Cristinel, autorii materialelor postate pe internet, prin intermediul cărora îl fac „trădător de neam” pe unul din primarii români din județul Covasna care a avut curajul să se opună unei retrocedări nedrepte ce îl favoriza pe Joss Tibor, iar pentru asta, la vârsta de 64 de ani, a avut dosar penal (alături de o parte din membrii comisiei locale) şi „calitatea” de inculpat, iar timp de 8 ani a fost la „cheremul” justiției și pasibil de a fi condamnat (a se vedea dosarul 431/248/2009 Judecătoria Întorsura Buzăului).
De asemenea, îi „felicit” pentru modul „profesionist și imparțial“ în care au tratat acest caz. Însă, autorii celor două articole trebuie să ştie că dacă veneau să discute și cu mine ar fi aflat că :
– și primarul le împărtășeşte ideile, însă, acestea trebuie să aibă o bază în acte și nu în poveștile unor autori cointeresați și orbiți de „dragostea “ pentru primar;
– această comisie locală de fond funciar Valea Mare nu a avut și nu are teren agricol de rezervă (în Valea Mare nefiind colectiv), drept urmare nu poate face retrocedări. În ceea ce priveşte pădurile, acestea au fost gestionate de instituția de specialitate, Ocolul Silvic, astfel că acele acaparări la care se face referire în articolele respective se fac pe altă cale ce ocolește primăria Valea Mare, folosind contrafacerea unor CF-uri, adeverințe fictive de la alte primării și intabulări dubioase, pe baza unor acte întocmite de către anumiți notari publici;
– noi am cerut la organele în drept să ne comunice cât teren i-a fost restituit acestui Joos Tibor de la comunele Boroșneu Mare și Bodoc dar…;
– noi: primarul, viceprimarul și secretarul comunei Valea Mare am căutat la arhive acte care să dovedească schimburile de teren impuse în anii cooperativizări, însă atât de bine „sunt păstrate” că nu am reușit să le găsim. Pentru asta avem într-adevăr nevoie de ajutor, pentru a putea urma calea legală de dobândire a acestora.
Valea Mare are trebuință de sprijinul unor oameni de suflet pentru a găsi acte, pentru a fi apărată juridic de cei care îi vor dispariția luându-le terenurile, dar pentru asta era normal să se discute inclusiv cu primarul, să se vadă opinia lui, ce planuri, intenții și gânduri are, și abia apoi, dacă era cazul, să-și şteargă bocancii de sufletul lui.
Cred că dacă se urmărea binele locuitorilor trebuia să se facă front comun cu toate forțele comunei și să se înceapă lupta în acte, nu în calomnii, minciuni și invective între români. Acum, când unirea este cuvântul de ordine, ne întrebăm: al cui interes îl urmăresc cei care seamănă vrajbă, căutând dușmani acolo unde nu este cazul? Pe cine reprezintă ei?
Fără a face front comun, fără a pune cap la cap toate înscrisurile, toate actele, fără a avea încredere unii în alţii, doar făcând valuri, chefuri și acuzându-l pe primar, nu facem decât să dăm apă la moară celor care într-adevăr „ne doresc binele”.
Sper că deontologia profesională şi faptul că au fost greșit informați, îi va face pe cei care au postat pe internet asemenea aberații să corecteze cele relatate despre mine, cu scuzele de rigoare, altfel nu vom putea colabora și voi fi nevoit să urmez calea legală, pentru a-mi apăra demnitatea de cetățean român cu dragoste de locurile natale.
Primarul Comunei Valea Mare
Gheorghe Avram
